Cand a venit criza economica in Romania a fost mare sarbatoare. Politicienii s-au intrecut in a o primi cu covorul rosu, cu paine, cu sare, cu femei frumoase, traditional. De atunci n-a mai plecat, si politicienii nostrii inca se mai intrec in a-i face sederea cat mai placuta. Iar ea ii rasplateste cu ocazii de a-si implanta mainile in buzunarele oamenilor pana la umar. Ce mai, e o simbioza frumoasa, mai putin pentru noi restul, care privim de pe margine mimand neputinta.
Si asa, desi orice om cu oarecare studii de economie stie ca e la mintea cocosului ca in timp de criza sa se scada birurile, la noi cresc pe zi ce trece. Impozitul a crescut, TVA-ul a crescut, salariile la bugetari s-au redus, sporurile s-au evaporat si ele, pensia a scapat ca prin urechile acului aproape neatinsa.
Pe langa politicieni, mai exista o singura institutie care o duce ca pe roze. O cunoasteti, e falnica, mareata, o platim vrem nu vrem. Singura institutie in care, pe vreme de criza, se investesc bani, multi bani, si nu i se cere absolut nimic in schimb. Nici taxe, nici impozite. Desi este finantata atata de catre stat cat si din donatii, percepe taxe usturatoare pentru orice mic serviciu prestat, onorarii obligatorii si nenegociabile, asa cum stie orice meltean care a avut de- face cu biserica.
Un mic calcul gregar: numarul de biserici din cele 12 culte recunoscute de statul roman, taxa pe serviciu religios, numarul de servicii religioase dintr-o luna, impozitul pe lacas de cult/casa parohiala. Impozitarea si taxarea lor (la fel ca orice alt serviciu subventinat de stat, educatie, medicina, etc) ar insemna practic ca Romania ar iesi din criza economica cel tarziu martie 2011. Cu surle si trambite, cu achitat de imprumuturi FNI, cu...
Eu vreau sa ies din criza. Daca mai vrea cineva, poate sa isi declare intentia aici semnand o scrisoare deschisa catre preaiubitul nostru conducator si shleahta lui, evident daca sunteti de acord cu continutul scrisorii.
Da, stiu ca suntem putini, stiu ca semnaturile astea nu conteaza de fapt, stiu ca gestul e unul gratuit. dar cand traiesti sub semnul lui "poate", in tara lui "las ca merge si asa", chiar si gesturile gratuite capata semnificatie.
Daca v-a placut, mai dati si altora.
Si-nc-o data lincu: www.asur.ro
Wednesday, 6 October 2010
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment