delir

Mi-e ciudă că poporul român încă nu s-a obișnuit să fie tratat cu respect. Astfel, orice companice care vinde ceva în România își permite să aibă o politică de "mai dă-i dracu" vizavi de clienți.

De exemplu, SensiBlu.
De obicei nu mă folosesc de ei, pentru că de fiecare dată mă întreabă dacă am fututul ăla de card, ceea ce mă calcă pe nervi. Din întâmplare, mi-a picat mai comod luna asta să cumpăr de la ei. Acu trei zile mă duc la farmacie, doborâtă de o infecție scârboasă la gât și cer Strepsils - "Forte" zic eu, dar nu sunt sigură că așa se numește - și un paracetamol. Madama mă privește ca Baiazid pe Mircea în Scrisoarea III și mă întreabă: "Paracetamol simplu sau sinus?" "Simplu" dau eu cu presupusul. "Aveți card?" "N-am", futu-vă muma-n cur cu politica voastră tâmpită - partea a doua fiind spusă pentru mine, intern și zâmbind pe dinafară, că n-are femeia aia nicio vină, că doar nu mă întreabă că vrea ea. În fine, îmi dă două cutii, le iau, le bag în geantă, plătesc și plec.

Ajung acasă, deschid paracetamolu - de la firma Solacium, să nu luați din alea că sunt de căcat, sunt numa 12 pastile înăuntru si costă dublu față de altele. Însă eu, așa febrilă cum eram, nu m-am mai uitat ce iau și cât costă - dau să deschid Strepsilsu și când mă uit, era Strepsils Intensiv. Adică din alea care știu exact că nu mă ajută. Mă uit pe ce luasem până atunci, era Strepsils Plus. Ei, Intensiv sau Forte, s-o fi gândit madama că aia vreau. Dar de ce nu m-a întrebat, în paștele mă-sii, că de paracetamol și card m-a întrebat.

A doua zi, mă duc înapoi. Tot zâmbind. Deh, se mai întâmplă, nici eu nu am cerut ce trebuie, nu e mare brânză. Îi explic madamei de acolo treaba și cer să îmi înlocuiască Strepsilsu ăla cu Strepsilsu ălălalt. Nicio problemă, nu? Doar că madama se uită la mine cu aceeași expresie ca a colegei precedente și mă anunță că nu se poate. Rămân mască. Cum adică nu se poate? Nu se poate, dom'le, că fiecare cutie are un cod unic. Mă uit la ea ca la extratereștrii, nu înțeleg ce treabă are codul cu ce voiam eu. Zic bine, atunci dă-mi un Strepsil de care îmi trebe, gândindu-mă că sun la firmă și rezolv problema. Iau Strepsilsu, plătesc cu 10 lei mai mult decât era ălălalt și reușesc să mă abțin s-o bag în aia mă-sii de proastă. Cum mă abțineam eu mai abitir ghici ce mă întreabă. "Aveți card?" Păi să n-o bagi în pizda mă-sii? Și totuși n-am băgat-o. Am zis numa "Ha! Bine că asta știți să întrebați". La care madama se pune să îmi facă educație civică. Că ce, ea n-a întrebat, sau colega ei, eu de ce vorbesc urât cu ea. Și tot n-am băgat-o în pizda mă-sii! Deși îmi venea s-o bag cu maică-sa și cu tot neamul în tot ce îmi venea la gură. Dar sunt om civilizat. Deși sunt tratat de căcat, înțeleg că răspunsul nu este să faci spume la gură ci să rezolvi problema cu persoane mai în măsură decât o vânzătoare.

Bun. Ies din farmacie, înjur de toți dracii, mă calmez. Sun la SensiBlu. Iau ăia datele problemei, mă anunță că în 48 de ore primesc răspuns. Mă culc eu liniștită, după 48 de ore sună telefonu. "De la SensiBlu". "A, perfect, unde mă duc să îmi iau banii?" "A, păi nu." "Poftim?" "Păi nu vi-i dăm. Adică pe motive din astea nu vi-i dăm." Adică nu... adică asta e politica lor de firmă. Să nu. În România anului 2013, membră a Uniunii Europene, ei nu. Pentru 23 de lei. Mai dă-i dracu de clienți. Pentru 23 de lei. Și nici măcar nu voiam banii înapoi, voiam să schimb cutia aia pe una mai scumpă. Dar, nu. Un lanț de magazine, bănuiesc că internațional, se injosește pentru un rahat de 23 de lei. Aș putea să jur că numai anul ăsta ar fi câștigat 23 de lei din ce aș fi cumpărat eu de la ei. Și oricum nu îi pierdeau, pentru că ar fi vândut cutia aia altcuiva care ar fi plătit acei 23 de lei. Atunci de ce? Mă întreb eu așa, ca o ființă umană. De ce? Au pierdut un client, aș fi continuat să vin la ei, în ciuda porcăriei cu cardul. Așa, nu doar că n-o să mai vin eu, dar mă voi asigura că n-o să mai vină nici alții. O să le fac reclamație la protecția consumatorului. Poate au procedat legal, ei așa zic, habar n-am, e posibil. Ilogic, dar posibil.

Nu mă întreb de ce. Pentru că pot, de aia. Pentru că pot și consideră că suntem o țară de vite, de oameni care nu iau atitudine, pentru că în România te costă mai puțin să pierzi un client sau zece, sau 20 decât să pierzi 23 de lei pe care îi ai în mână. Poate că data viitoare vin cu ceva care costă 300 de lei si vreau banii înapoi. Ei, deja se schimbă treaba. 300 de lei n-o fi mult, dar dacă vin 10 oameni cu 300 de lei? Dacă vin 20 de oameni? Ești tâmpit, plătești. Caști ochii la casă, l-ai luat, treaba ta, ce contează că nu e ce ai nevoie, asta este, așa îți trebuie dacă ești prost, dacă ești vită. Marș acasă!

Later edit (just for fun):
Cumparat de la farmacie - alta - de 240 de lei.
15% (adica numa reducerea de card pe care eu n-o luam) = 36 lei
To be continued...

Spicuiri din scarboseniile adunate de trackerele de pe blogul meu:

Calarasi arrived from google.ro on "delir: Din ciclul "Fut-vă-n gură"" by searching for fut sex ciclulul.

Hungary arrived from google.ro on "delir: tampenia e si contagioasa" by searching for poze.pedofilice.fetite.

What the fuck is wrong with you people? Sexul si prostia sunt prinse impreuna intr-un cerc hermeneutic al carul ciclulul nu se sfarseste niciodata. pentru ca femeile sunt atat de speriate sa ramana singure cu ceasul lor biologic incat troznesc copii si cu cei mai scarbosi si libidinosi - sa nu mai vorbim de urati si prosti - barbati. sa va fut, tampitelor care alegeti sa transmiteti mai departe genele vostre de animale cretine fara sa va ganditi macar ce poate iesi din progeniturile voastre de rahat. Dedic aceasta melodie mamei gretosului care cauta fetite dezbracate la mine pe blog. Iar lui ii dedic o castrare chimica. Here is the IP: