Thursday 29 March 2007

urasc diminetile II - memento

Recitind insemnarea imi amintesc.

Plec.
In locul gol
si verde.
In mine sunt fluvii.
Saruta-ma cast
pe fruntea de alabastru,
spune "Adio" cuminte,
asteapta apoi, te rog,
in camera de alaturi.

Nu, nu m-am schimbat deloc. Poate doar cuvintele sunt altele in schimb eu ...

Tuesday 27 March 2007

blog reading

Citesc bloguri. Bloguri normale, bloguri mai putin, oameni simpli, oameni extraordinari. Ma simt ca spider-man cand citesc bloguri. Pe langa mine toata lumea pare atat de ... normala.


Apropos de spider-man, intotdeauna femeile care le cad cu tronc au niste nume sonore a la Marlyn Monroe. Lois lane... chiar daca ar apare vre-un super erou n-am nici o sansa cu numele meu. Poate Maia Morgenstern. Hh, si totusi, o testoasa ninja tot as da pe spate cu nume deficitar cu tot :P.

urasc diminetile

N-am simtit de mult dorinta de a face dragoste. In schimb imi doresc din ce in ce mai mult sa fac sex. Nu doar atat dar simt nevoia ca barbatii care trec prin patul meu sa nu mai pretinda ca le pasa. As vrea sa vina, cuminti si tacuti, sa ma posede si sa plece la fel de cuminti si tacuti.

De ce incearca unii sa se faca placuti. N-am inteles niciodata. "Cum a fost?" Nu stiu, intreaba vecinii de peste drum, cred ca si ei au auzit daca mi-a placut sau nu. "Ai avut orgasm?" Ce-ti pasa? Ai avut tu, e suficient.
Nu mai vorbi cu mine, nu ma mai intreba, lasa-ma sa dau drumul la televizor si sa nu ma intereseze daca mai esti acolo sau nu. Esti doar un organ, lasa-ma sa fiu doar un organ. Ne frecam si atat. Fara sentimente, fara obligatii, fara responsabilitati. Nu mai vreau sa simt, e obositor, mai nou totul e obositor. Ma oboseste faptul ca iti pasa, mie nu imi pasa, crede-ma, incerc doar sa imi rezolv o necesitate fiziologica. Si tu la fel.

Imi amintesc de barbatul care si-a stins tigara pe bratul meu. Tin minte cat de furioasa am fost. Furioasa pentru ca mi-a placut. Nu durerea in sine, care a fost imensa si lunga. Mi-a placut ca m-a ranit atat de tare doar dintr-o toana, doar pentru ca nu avea scrumiera la indemna si i s-a parut mai interesant sa faca asta. Mi-a placut ca nu i-a pasat.

De atunci m-am schimbat de atatea ori doar pentru a redeveni eu insumi, care am fost dintotdeauna. Ultimii ani parca au disparut, au fost ca un vis frumos sau poate un cosmar, dar doar un vis. Si chiar daca imi doresc sa dorm din nou mi-e teama sa ma trezesc. Urasc diminetile.

Saturday 24 March 2007

home at last

Craiova.
Plecam lamaios, intr-o formula altfel decat data trecuta. Trei oameni noi de la "ei" si doamne, toti trei ca vai-si-amar de capul lor. "Noi" aceeasi, acuma si mai uniti dupa primul turneu. prima bucurie: trenul rapid nu avea scaune de sageata. rasuflam usurati cu totii, ne vom putea odihni. Ne odihnim, mancam, cantam, chestii.

Ajunsi la Craiova, organizarea masii, ne inghesuim in taxiuri, eu iar ma uit urat, ni s-a promis microbuz. O bat pe asta, pe cuvant, data viitoare ramane fara noi. Ajungem in camin, internatul liceului de chimie. Mi se face rau. Responsabilul ne cazeaza in cele mai bune camere care aratau de parca eram la puscarie, mai putin gratiile. Ni se dau doua chei la 3 camere "se potrivesc la toate usile". Inghet. Ma gandesc la recuzita, la lap-top, in definitiv si la chiloti, he he, la parfumul Cristian Dior (acuma ma laud). Copii se organizeaza sa plece dupa mancare si lacate. Ni se ofera sa mancam la cantina. Cina era o mancare de cartofi cu gust de sosete si doua felii de salam de eca mai proasta calitate. toate in gamele de metal. Ne hotaram in grup sa nu mai mancam acolo. In veci!

Descoperim cu stupoare ca din 3 camere una singura avea priza, si aia era stricata. Lap-top, telefoane, camerele de filmat, aparatele cu acumulatori. Ma enervez. Ni se explica simplu ca iarna e frig ca naiba, nu prea dau caldura in calorifere si nu lasa copii cu prize ca baga resouri. Mama voastra de comunisti imputiti. Imi vine sa il iau de gat, raman socata, ma dezmeticesc doar sa vad ca a plecat. Ma gandesc la bietii copii. Ma duc la baie. Miroase a urina. E mizerabila. Nu te poti aseza pe veceu. Usa de la cabina nu se inchide, te pishi atarnata de veceul inalt ca naiba cu o mana spanzurata de usa ca sa stea inchisa. Ma cutremur. Nu sunt o fiinta sensibila si in general pot sa stau in orice conditii. Ma gandesc la copii aia, imi amintesc si de alte locurii pline de mizerie. Vin baietii din trupa si ne povestesc ca baia barbatilor e film horror. Mi se face scarba.


Inainte de somn vreu sa merg la dus. Descoperisem ca in sala de dusuri nu exista bec, deci faci dus pe intuneric, pe bajbaite. Descopar niste lacate pe usa. La dracu, e interzis sa faci dus dupa ora 9. Nu inteleg de ce, nici nu mai incerc. Trec in sala de chiuvete si ma spal acolo. La chiuveta. Cu sticla. Injur.

Ne pregatim sufleteste pentru primul spectacol. Merge bine. Culmea, copii sunt receptivi. Rasuflam usurati. Soferul e super, tipa locala e super. Oprim sa fumam in camp, nimeni nu ne streseaza, nu ne grabeste. Totul e lejer, doar eu ma stresez pe interior, anticipand toate relele din lume, m-a pus dracu' responsabil penste trupa.

Joi. Dupa spectacol ne intoarcem la Craiova si ne plimbam prin parc. Nu trebe ratat. Este. Cica e al doile-a parc ca marime din Europa. N-am verificat. Tipa locala lesinata de incantare de cat de frumos e parcu' lor. Ma, recunosc ca nu era urat. Un fel de Cismigiu imbunatatit pe alocuri, pe alte locuri stricat de unele tuseuri. Ca cimitirul, de exemplu. Amplasat total cretin in parc. Sau gradina zoologica cu animalele pe care le-am privit de departe cu lacrimi in ochi. N-am sa inteleg niciodata de ce trebuie unii oameni sa chinuie bietele aimale.

Ne regrupam si mergem la teatru. Medeea. Piesa superb construita, actorii joaca foarte bine. Suntem impresionati. Mergem in culise, schimbam impresii, aflam de festivale. De ale noastre. Cele doua mimoze de la "ei" dau sa lesine vazand pe unu. Cica seamana cu Robin Williams (who the fuck is Robin Williams?????), si batztaiau umede in jurul bietului om care in definitiv n-avea nici o vina ca seamana cu ala. Ma, tot respectul pentru teatrul din Craiova, daca si regizorul ar fi fost al lor le mai dadeam o bila alba.

O mai tineti minte pe Patricia? N-a venit la teatru. Singura ea, de la "noi". Bravos natiune, cu asta a pierdut orice urma de consideratie din partea mea. Si crizele pe care le-a facut dupa aia, cand ne-am intors toti incantati de teatru, vazandu-se pierduta din centrul atentiei, disperata sa-si reia locul, pierdut pe veci, fetita mea, n-a mai reusit sa revina. Am avut eu grija. :)

Mi-a fost teama sa ma duc la veceu. Peste tot mizerie crunta. Veceuri in curte, fara apa unde sa te speli, mirosul de urina care era peste tot, si in magazine, si in oameni, probabil si in suflete. Nu stiu ce am mancat dar stomacul meu se revolta constant, acid, gaze, dureri. Toate au trecut cand am ajuns acasa. Brusc, ca prin minune.

In ultima zi, in inchisoarea aia cu pretentie de internat, am reusit sa imi nenorocesc un deget. A durut atat de tare si atat de mult incat eram convinsa ca e rupt. In viteza maxima am luat un picior de masa metalic cu degetul mic de la piciorul stang. Cu doua ore inainte de spectacol. Cand am ajuns unde trebuia sa joc schiopatam si fiecare pas insemna un scrasnet din dinti de durere. Am jucat asa. Dupa spectacol, fiul soferului, un pusti dragut (mimozele iar gravitau umede) s-a uitat la mine si mi-a spus ceva de genul ca am mers de parca nu as mai avea probleme. Am zambit si i-am spus ca pe scena nu am voie sa simt alte dureri decat cele impuse de rol. Apoi m-am indepartat schiopatand si strambandu-ma de durere, o durere in sfarsit nedisimulata de nimic. He he, de aia impart eu lumea in oamenii de teatru si "ceilalti". Uneori, cand renunt la umilinta, sau cand ma enervez pe prostia umana,. Sau cand, ca acum, ma prinde un zambet de duiosie intalnind un naiv, sau mai degraba unul care nu stie cum e si ii vad respectul intiparit pe chip.

Aseara am ajuns acasa. In sfarsit. Primul lucru a fost sa ma asez pe veceu. Am simtit mirosul baii mele, ceva galben, de fructe, asta in afara de mirosul de mere verzi al odorizantului de toaleta. Dupa atatea zile de chin, de mizerie si mirosuri de urina si fecale, ma asezam intr-un loc unde mirosea a fructe, frumos, dulce. Apoi am supralicitat cu o baie in care am varsat mult mult spumant, tot de fructe. Ma imbatam cu mirosurile dulci, ma jucam cu spuma si ma bucuram de o mult dorita relaxare. E ciudat, nu-ti dai seama cat de mult ai pana nu iti ia cineva aceste lucruri. Lucruri pe care eu le consideram strictul necesar, minimum de confort. Unii traiesc de o viata fara ele. Eu am descoperit ca nu mai pot. Poate ca as putea, dar nu mai vreau. Chiar daca nu am neaparata nevoie de ele, le doresc, imi sunt dragi.

M-am spalat cu bretele, m-am frecat bine, am simtit ca trebuie sa scot toata mizeria adunata din mine. M-am asezat in pat, singurul lucru pe care l-as mai fi dorit ar fi fost asternuturile proaspete, chiar scrobite, care sa miroasa a curat si a detergent. Si totusi, chiar si plapuma care pastrase mirosul meu si a cui o mai fi dormit la mine ultima oara ma facea sa ma simt si sa ma bucur ca in sfarsit am ajuns acasa. Ah, era sa uit de cea mai importanta fiinta, pisica mea, care m-a certat ca am lipsit, mi-a spus cat de suparata a fost ea, ca au fost straini pe aici si iar am lasat-o singura cu ei si a trebuit sa se ascunda sub scara. Si pe urma ne-am impacat si dupa baie s-a pus pe mine torcand si am adormit asa cu ea in brate.

Monday 19 March 2007

Men are idiots

And I don't really have to explain why.

Sunday 18 March 2007

fo to mo de li

Later edit:
Sic: vreau sa scad cu 80% vizitatorii blogului. (adic femeile) asa ca silabisilesc cuvantu magic din titlu ca sa nu mai intre chiar toate proastele la mine pe aici. Doamnelor proste, multumesc pentru abtinere. Baieti, hai ca am ramas intre noi.
end of later edit


Am cunoscut un gadjo pe net. Neinteresant si nici cu inteligenta nu statea prea bine. Cand sa ii dau io papucii mai elegant baga pastila, cica e fotomodel. Ia hai sa vaz si io cu cine stau de vorba. Trimit gadjo poze... ca din reclame baiatu. Mai a drac. Daca ala o fii pe bune. Unde dracu, ma plimb prin orasu asta de mai bine de douazeci de ani, nu l-am vazut io pe el si nici vre-unu ca el. Ma frate, stii cum arata in poze? Salivam deja. Boon, deci daca asa merge treaba hai sa vedem cum e. Invit fototapetu' la mine. Si vine.

Mai frate, a ajuns la mine o sfrijitura neagra, mica si nenorocita, urata ca saracia. Mie imi picase fata cand l-am vazt pe ala. Frateee, pai unde muschii, unde fata, unde zambetu' ala si ochii aia, ma? Avea si o gropita in poza cand zambea. Il fac io rapid sa zambeasca, canci gropitza. Ba, dar semana ma, nu era poza lu' altu' decat daca ala era fra'su geaman. Ma uit io mai cu mila la el asa si il intreb cand facu pozele alea de mi le trimise mie. Cica saptamana trecuta. Ba, frate, dar ce slabishi intr-o saptamana. Nu, ma ca la sesiunea foto (hi hi) ne pregateste, ne duce la sala, ne da cu ulei, ne face frumosi. A drac vrajitorie de scoase din belitura aia ditai banderasu.

Dupa ce expediez corcitura (ma, nu ca as fi avut io ceva cu omu ca era urat, ca nici io nu mi-s cine stie ce cosanzeana dar n-avea nici un chichi michi ma, io-l luasem de frumos si nici macar atata) stau io si ma gandesc la aia de arata frumos in poze. Ii munceste saracii 3 ore sa arate asa si mai dau si cu fotoshopu' deasupra. Si le face vre-o ora poze ca sa aleaga una in care sa arate cumva. Ma, o fii la fel si la femei, ma? Ca pe alea fototapete de le stiu eu aratau ca ceaiu si in realitate si in poze, puteau sa le faca aia orice. Ete de aia nu vaz io pe strada din aia din reclame si din calendare. Ca la mine acasa am mai vazt io pe unii de dadeau jos camasha si imi pica mie fata, da pe strada io nu i-am vazt.

Ma, si asa cu fotomodelii ma, dezamagire totala. Ca pe muieri le aranjeaza si le photoshopeaza aia stiam ca am photoshopat si io cateva, dar si la barbati, aia nu mi-a dat prin cap. Tot mai buni sunt aia uratii care imi plac mie ca macar sunt interesanti si n-au pretentii si mai ai si ce discuta cu ei inainte. Ca dupa, sunt vorba bancului.

Banc:
I: Ce face o femeie dupa ce face sex?
R: Deranjeaza.

Sic!

Friday 16 March 2007

stuff that sucks

Cica astia de la acasa fac o emisiune gen "Surprize surprize", mai exact, identica. Daca n-o aduc pe Raduleasca s-o prezinte tot degeaba.

Dupa ce m-am scarbosit definitiv de ciocolata Kandia si de laptele cu cacao dupa reclamele alea dezastruoase cu femei/copii manjiti pe gura cu chestia aia cacanie, o alta ciocolata o face de cacao.
Oare sunt singura care nu se mai poate atinge de Milka dupa reclamele in care ciocolata era facuta de animalele alea paroase? Imi inchipui ca gasesc numa fire de par in ea, plus ca imi inchipui cat de murdare si imputite tre' sa fie maromotele alea si ursul ala. Brrrr. Astia vor sa ma scape de diabetul care ma paste, he he. Sau poate sunt doar eu mai "speciala". Nu stiu de ce dar toata lumea imi spune asta.La Poiana am renuntat de buna voie, nu-mi place gustul sau au facut si aia vre-o reclama tampita?

Tot din seria reclamelor vomelnice, alea de la zuzu sunt chiar ... mi se sopteste din culise ca nu fac parte din target-ul lor. N-as putea sa beau niciodata o chestie care se numeste zuzu si are pretentia la lactata. Apropos de lactate, trist este ca cele de la Oke, care sunt preferatele mele dintotdeauna, se gasesc tot mai rar. Milli e inca ok din unele puncte de vedere, dar alea de la Danone sunt ca mancarea pentru bebelusi, n-au gust si sunt mult prea cremoase. Reclamele la Actimel sunt trase de par.

Apropos de produse proiectate pentru copii, care n-au avut suces si s-a incercat schimbarea target-ului, e uleiul ala de bebelusi scump ca dracu, nu mai stiu cum ii spune (later edit: Johnson's). Incearca unii sa ne convinga pe la teve ca e interesant dupa dus sa te dai cu ulei de bebe. Hai ma, sa fim seriosi, cat de tampit tre sa fii? Apropos, am o prietena care are impresia ca numai cu ala se poate hidrata. E tot aia cu cizmele, he he. Ce face reclama din om, ma, mi-e si rusine ca lucrez in advertising. Mie mi s-a recomadat ca lubrifiant. Nu e bun, tot Durexu rulz, si cu Durex merge si prezervativul, wich is so cool.

Si daca eu sunt genul care se gripeaza primavara, mi-am adus aminte de Coldrex si alte produse similare. Mai intai ca au un gust oribil si contin zahar (care nu ajuta prea mult). Apoi ingredientul activ e paracetamolul, care exista sub forma de pastile si e si mai ieftin. La fel cremele de herpes care toate contin aceeais chestie, dar daca mergi la farmacie ti se recomanda cel mai scump ac cica ar fi cel mai bun. E pe dracu.

READ THE LABELS!!!

Thursday 15 March 2007

primafuckinvara

Asa se intampla primavara, zice babele "frigurile primaverii", cand te apuca o depresie din aia cu sughituri, un dor de nici tu nu stii ce, si asa ai o pofta sa mesteci un gilette, pizda masii de anotimp.

Io as vota sa se scoata anotimpul asta din calendar, numa belele aduce:
1: Infloreste copacul sub care parchez io si nu mai vad de la geam starea in care e draga mea.
2: Pisica mea naparleste si eu nu mai stiu pe unde naiba i-am pus peria aia speciala. Si parca vad ca intra si-n calduri si matzu ei a murit anul trecut, tre sa caut alt matz.
3: E cald afara si io n-am chef de nimic, ma ia cu somn.
4: Ies copii afara la joaca si lasand galagia la o parte, cand joaca fotbal au ca poarta copacul antementionat, iar o sa sune alarma de nebuna.
5: Toate matzele din cartier fac sex mai des ca mine, si daca asta nu e motiv de depresie nu stiu care o fi.
6: Toate babele din bloc o sa iasa la soare si la o barfa mica (a se citi lunga).
7: Sperantele de a mai ninge au atins cota 0.
8: Vreau la munte si n-am cu cine ma duce.
9: N-am bani (bine, asta se intampla in fiecare anotimp, dar faptul ca se intampla si primavara e tragic).
10. E plin de lalele. Urasc lalelele.
11. Incepe sezonul la aniversari: cumnata, fratele, io, tata, exu. Mama a fost in ianuarie, bun asa.
12. Se apropie vara. Urasc vara.
13. Tre' sa-mi cumpar tzoale. Si pantofi. Lamaios.
14. Se umplu parcurile, nu mai ai loc sa te plimbi, iese lumea de la murat, incep gagicile curele de slabire, se umplu strazile, terasele. Se umple orasul de femei, care mai de care in calduri, care mai de care mai futabile si mai impodobite, parfumate si fardate.
15. N-am chef de nimic.


Si lista ar mai continua dar pisicul meu, dupa al treilea tur prin fata monitorului, s-a asezat ezact pe mouse, parca l-ar cloci si e clar ca are nevoie de atentie, mai ales ca in semn de protest s-a asezat si cu curul la mine si ma pandeste cu coada ochiului. Asa ca tre sa inchei rapid pana nu se apuca de ros cablurile.

Wednesday 14 March 2007

catzavencii se intoarce

Astia care scrie la Academia Catavencu nu citesc revista. Nici secretarul de redactie nu citeste revista. Eu o citesc. Si iar au sarit cu o maimutica. Un nenea care nu se semneaza decat cu initiale (ce tampenie, atat de greu era sa-si gaseasca un pseudonim?) povesteste in numarul pe care il citesc eu acuma, si care e din ianuarie sau februarie (ata ete, citim, citim dar nu exageram) o chestie. (prea multe paranteze, azi am un fix, se pare)

Cica un nenea de la Evenimentul, sanchi reporter de investigatie, de parca am avea si asa ceva prin presa (care spune ca avem, sa vina cu probe, ma, io azi chiar am un fix cu parantezele), scrie la el acolo la ziar cum ca l-o pus cineva sa afle oare cine e autorul lu' cartea aia noua, de se semneaza Belle de Nuit sau asa ceva. Si nenea de la Evenimentul isi da cu parerea ca poa sa fie ala sau ala sau alalalt.

Vine si nenea asta anonimu' si isi da cu parerea ca poa sa fie decat ala sau ala.

Baaaaaa! Pai intr-o editie din decembrie (daca tin io bine minte) era acolo ditai reportaju', cu poz, frumos, de un nenea de la Academia Catavencu (care s-a semnat, da? dar nu mai tin io minte cine era, daca zic Ioan T. Morar poate gresesc, dar s-a semnat, ma!). Si in reportaju ala zice nenea ala desteptu' cine e autorul, baga si poza cu autorul, un nenea nebarbierit, frumusel asa, printre firele de barba, langa o tanti care nu mai stiu cine era nici sa ma tai, v-o colega poetesa de-a barbosului, probabil.

Mai, mai. Asa se face la noi treaba asta cu scrisul ziarelor de te ia cu bazdaci. Profesionalismul tradat pentru senzational. Las ca mai merge una, nu-si aduc aminte cititorii, nici reporterii nu-si mai aduc aminte, nici corectorii, secretarul de redactie, hai ma, cine isi aduce aminte ce am scris noi acum o luna? EU.

Monday 12 March 2007

Iarasi?

Unii oameni tind sa ma dezamageasca constant. "Iert", merg mai departe, asteptarile .. se duce totul la naiba. Pentru ca se incapataneze sa ma dezamagesca din nou, cu promisiunile, intuite doar, nerespectate. Fara sa-si dea seama ca din cat a fost mai e atat de putin, ca eu ma astept totusi sa-si revina. Poate intr-o zi ... ma amagesc singura. Gustul amar al certitudinii refulata in subconstient ca nu va fi niciodata mai mult de atat. Cacat. Caut in jurul meu o cale de a ajunge acasa. Stupid, inutil, chiar daca as gasi-o, lasitatea mea caracteristica m-ar impiedica sa fac mai mult de un pas, la fal ca si atunci. Gustul rosu al sangelui inca il mai simt pe limba. Imi imaginez cum ar fi si e ca si cum m-as uda inchipuindu-mi o partida buna. Chinuitor, frustrant, dorinta. Si totusi o oarecare placere masochista de a-mi imagina cum ar fi. Teama, adrenalina, x si y, lungul vant de afara, astazi sper sa fie ultima zi in care a rasarit soarele. Sunt ragusita, as urla, nu pot, la fel e toata viata, eu vreau sa urlu si toata lumea vorbeste in soapta. Am o palma transpirata lipita de gura, mirosul intepator, nu pot sa respir. Si as urla, as canta. Acasa. Vreau acasa. Mama, tata, mi-e dor. Oare de ce traiesc oamenii? Oare de ce iubesc oamenii viata? Oare voi invata vreodata sa iubesc? La dracu, iar am luat-o razna, si asta doar din cauza ta, si tu nici nu stii cat de mult m-ai dezamagit, si daca ai citi, nu te-ai recunoaste. Habar nu ai cine sunt, oare te-ai uitat vre-odata mai mult de 5 minute la mine. Ca sa vezi ca sunt mai putin decat toate dar ceva mai mult decat tine. Habar nu ai ca eu sunt ceva mai mult, pentru ca stau in umbra si nu-mi flutur umbrela cu model albastru ca celelalte. Si din umbra te privesc, te ascult, te vad cum te chinui sa-mi ignori prezenta chiar daca stii ca sunt acolo, nu iti dai seama ca te privesc, te ignor si eu, ne jucam aiurea. Viata cacat. Si tu si eu am pasit si nu mai vreau, aceeasi soarta, acelsi suflet, fara sa o recunoastem nici eu nici tu, ingropandu-ne adevarurile in cinism. O, da, buzele subtiri si inuman de rosii care soptesc, ranesc, musca fara atinga, rosul ala e sangele victimelor noastre. Si eu si tu, fiecare in coltul nostru. Ne imfruptam din musculitele care zboara bezmetic, mereu doi straini, aceeasi carne, acelasi sange, aceeasi natura frustrata, mizerabila. Acelasi dor de moarte si de viata, aceleasi minciuni, aceleasi victime. Da, ca mine esti si ma dezamagesti pentru ca jocurile tale au devenit atat de simple, victimele cad una dup alta, avem burtile pline si ne-am lenevit amandoi, nu ne mai jucam cu ele la fel ca innainte. Mai tii minte cum ne-am cunoscut, eu calcand paienjeneste pe panza ta intinsa, tu dispretuindu-ma si iubindu-ma pentru asta in acelasi timp. Apoi eu, cu mastile mele, retragandu-ma in coltul meu, in panza mea. Tu ignorandu-mi prezenta de atunci. Spionandu-ne prosteste de atunci, eu joc mai tare, tu ma dezamagesti, unde imi e rivalul, pariurile si bucuria victoriei? Ah, cat de mult te urasc pentru cat de simple ti-s jocurile si pentru cat de fada e panaza ta. Si cat de mult te iubeam pentru ca ai ales sa ma ignori pentru ca prezenta mea iti deranja musculitele. Iti iubesc musculitele, pot sa iau si eu o gura? Sau mai bine nu, n-avem aceleasi gusturi. Asa-i ca nu te recunosti? Nu, n-ai sa recunosti niciodata ca umbra mea e pentru tine cat toate luminitele licuricilor. Iar eu privindu-te ma gandesc ca ar fi aproape incestuos sa ne apropiem mai mult. Aceeasi carne, acelasi suflet, acelasi sange, aceleasi doruri. acelesi dorinte murdare. Asteptam amandoi si n-are sa apara niciodata, fiinta care sa ne mantuie, suntem amandoi prea batrani, prea uzati, prea murdari in interior. Si condamnati pe veci la colturile noastre. Ahhhh, cat ma poti dezamagi azi!

Sunday 11 March 2007

18+ .. nu, serios

Frateeeee, viata mea ... te uiti la filme si zici "mare branza". Dar cand e sa te pui sa faci ... hopaaaa. Nu merge ma. Nu merge si pace. Aia care fac filme porn de amatori, cinste lor, mie nu mi-a iesit nicicum.

Primu' o fost horror. Nu s-o vazt nimic. S-o vazt un umar, o bucata de tzatza, acolo un coi. Mamaaaa, camera ma baga in depresii, ce drac ma, ca in oglinda nu arat asa. Eniuei, daca nu esti avizat nu-ti prea dai seama daca se fute sau se joaca sah. Bine ca lumina a fost cacalau, sa mi se vada toate kilele plus alea 15 pe care le adauga camera. Nu, ca aia nu s-o vazt, dar la un moment dat s-o perindat un sfert de buric printr-un colt. Close enaugh.

A doua incercare flux continuu. Bun. La vizionare era sa adorm. Bine, ca eu oricum trec peste fazele de blowjob din documentare ca nu imi inspira nimic, dar halu asta de lesinatura plictisitoare n-am vazut nici la cel mai jalnic film ever, si am vazut o gramada de filme jalnice. Plus ca io ma concentram si in directia muzicii, deh, sa fie atmosfera. Clic click, mai tragi o limba, iar click click.

A treia incercare iau io fraiele. Pune camera asa, mai incolo, nu se vede nimic, dai de ecran. ia-o in mana, da din cur. Era ca in culmea nepasarii, ce daca nu se scoala, uite ce frumos atarna... Ce dracu, ma? Deh, indicatiile. :D Bun, pune camera jos, da-o dracu'. Cand incepea sa mearga treaba iar io, ia camera, pune-o mai asa, mai asa maaaa. Da-o drac, da din cur. Din ce sa dau, femeie, fiti-ar camera de ras, ca ti-o arunc dracului. N-o arunca, uratule, ca e imprumutata, ma spanzura aia. Da-o mai asa si da din cur acolo ... sau hai sa ne uitam la un film ca fu-se da' se duse.

Ca mi-a sunat alarma de la telefon in timp ce faceam io mai frumos la filmare nici nu mai zic. Pisicu, expediat fara mila din cadru, se intorsese la un moment dat, n-avea treaba cu noi, da' daca tot isi incalzise locu'. Plus ca nenorocirii aleia ii ia vo secunda ca sa focuseze si juma de filmare e in ceata, efecte speciale, ma.

Fir-as de ras sa fiu, si radeam de caprele alea din filme, ma. Ha ha. Nah io-te-te. Si cand mi-a zis o prietena ca bah, nu merje ma, strici caseta dejaba, io nu ... ca tre sa mearga, ce mare branza, pui camera, filmezi ... filmezi o pula, da vezi numa un sfert de coi, noi sa fim sanatosi.

Hai la mai mare. Si la mai tare.

Saturday 10 March 2007

vreau sa .. ce mama dracului?

Dupa ce depistez io cum ma gasii Paulica, care de altfel ma tot gaseste si ma tot pierde prin spatiul virtual, ba pe IRc, ba pe mess, acuma si pe blog, mai vine inca unu si imi spune.

Imi spune ca, mai, cand dau dupa tine cu gugalu' sar nush cate pajini, tuh. Ie-te, uitasem de gugal. Dau si io dupa mine pe gugal. Se schimba treaba de cand dadusem ultima oara (tot la observatia unuia). Adica, atunci ma gaseam pe pagini mai de doamne ajuta, chestii serioase. Acuma, printre primele pagini, timid, apare si blogspotu', in rest numa rahaturile de cand cu 7plus, bagamiash din nou in mama prostiei lor, ce dracu astea nu se mai termina? Pe www nu expira chestiile?

Dupa ce dau si de alte pagini, mai la subiect, timide si ele printre prafuieli (ce inseamna keywords-urile), dau de una, ma holbez la ea, ma uit stramb la monitor, ma uit la pagina, a treia. ce mama naibii ma? Ma apuca o banuiala si dau click. Nu, nu are nici o legatura (pfui, ce ma speriasem). Ca sa vezi, din nou, ce inseamna sa iti bagi la descriere tot ce gasesti pe net. Ba, dar pana si numele meu?

Eniuei, pajina cu pricina era http://www.vreausamafut.com/ cu care zau sa mor io ca n-am absolut nici cea mai mica legatura si nici nu m-am gasit p'acolo, dar la cati idioti bat campii virtuali ma astept la orice. Are ca motto : "nu mai astepta sa te futi! gata curtea, gata vrajeala! aici spui ce muschii tai cauti! direct la subiect!". Clar, nu? Te astepti sa gasesti la femei p'acolo, una si una... :)

Thursday 8 March 2007

N-am crezut ca mi se poate intampla mie

De curand mi s-a atras atentia ca exista un fenomen. Traficul de carne vie. Stiam ca exista, vazusem la televizor. Dar acuma am avut un contact mai are decat mi-as fi dorit cu acest fenomen. Am vazut femei care au fost vandute prin cele strainatati fortate sa se prostitueze. Am citit marturii care m-au socat pur si simplu. Am auzit mai multe decat as fi vrut sa stiu.

Si asta ca parte a unei campanii de prevenire organizata p'in ceva sate. Eu, care stiam despre ce e vorba, care vroiam sa le transmit copiilor alora ce se intampla, ce li se poate lor intampla, eu, care fusesem acum ceva vreme aproape, mult prea aproape de un viol in grup, moment in care am realizat foarte brusc ca da, si mie mi se poate intampla, si asta din cauza ca aia care trebuiau sa aiba grija de mine n-au avut. Deci eu ma uitam in ochii lor si le transmiteam cat puteam si eu ceea ce trebuia sa le transmit, care sufeream acolo pe scena, care tremuram in fata lor si urlam din toata fiinta mea si ii vedeam razand, necrezand ca li se poate intampla lor, ironici si aroganti, ignoranti si sfidatori, victimele perfecte.

Si am vrut sa le spun asta. Si le-am spus. Cat poti sa mai spui in fata cuiva care nu te asculta.

Si acuma spun si eu, poate ca ma asculta cineva. It happends. It can happend to you.

mai multe aici

H rrrr

In judetul Hunedoara exista un magazin de tzoale la kil care se numeste "Visul imaginatiei", am vazut si un depozit pe care scria treaba asta si un banner cu "Scoala de zbor Visul imaginatiei".

Visul imaginatiei ... no comment.

Monday 5 March 2007

Nume de cod: Patricia

Eu nu pot intelege fata asta. Ca femeie nu ii pot spune, chiar daca la 20 de ani multe nu mai sunt fete.

Colega cu mine la teatru. Pregatindu-ne de un turneu si lucrand impreuna la proiect, Patricia a ramas la mine acasa, petrecand cateva zile ca intre fete. La inceput a fost dragut, pierdeam timpul cu barfe, tachinand barbatii si, in general, nefacand absolut nimic constructiv. Mai pe urma a inceput sa fie ciudat, tipa era in perioada lunii mai delicata si deja trecusera doua zile in care nu facuse un nenorocit de dus. Calculand din cate stiam eu, trecusera patru zile in care ea nu se spalase decat pe maini cand am hotarat ca nu mai pot. Imi venea mie sa ma spal, facusem deja 3 dusuri intr-o zi, poate simte si ea vre-o nevoie.

Pana la urma am trecut la ofensiva, propunandu-i o baie cu spuma, in care sa ne balacim impreuna. Reusesc sa o conving la baie, ne balacim o vreme, io in cada devenisem deja ca o pruna asteptand-o sa se hotarasca da' nu ma lasam. In sfarsit vine si ea si dupa 15 minute hotaram sa iesim. Gata, iesim, ne dam cu sapun. Adica io ma dau cu gel de dus si cu burete si ea stoarce asa, cam la vre-o doo deshte de spuma de pe burete si se da cu aia pe unde a apucat, pe burta si o tzara pe picioare si gata dushu. Io sa lesin cand am vazut-o. "Uite, aici sapun, aici gel de dus." Aia, nu, ca se da cu spuma. Fataaaaa! Freeky.

Nu mai insist, o las in treaba ei. In sfarsit soseste si turneul, gagica iar se nimereste sa atarne pe la mine cateva zile ca la ea era hotel si oricum nah, plecam impreuna la gara and shit. Ocazie cu care observ ca faza cu igiena nu a fost un accident, cum mai am si eu uneori cand stau doo zile fara dush si ma mai trezesc cu marar pe picioare ca dracu' s-a mai gandit la epilat in mijlocu' depresiei si daca tot nu ies din casa imi permit sa ma delas pentru o vreme. Numar trei zile de care stiam eu cand ea tot nu dush, nu nimic. Ii vine si proaspatul prieten/iubit s-o vaza/tina in brate si aia il asteapta nespalata de trei zile, io de jena fac un dus, primul pe ziua aia, facuseram si curatenie pin casa, si mancare, transpirasem dracului, nah, nu poti sa astepti omu' ca vaca in grajd.

Si de fapt faza care m-a enervat pe mine a fost ca pentru o deplasare de 3 zile si doo nopti si-a adus de acasa ca sa ia cu ea gel de dus, gel intim, sampon, balsam, ditai sticloaiele, nu sticlute de calatorie. Cand am vazut-o era sa ii spun "La dracu le iei cu tine, ca si asa te speli o data la saptamana si aia la ocazii speciale." Dar am tacut. Nu suntem prietene, sa tin musai sa ii spun o chestie atat de evidenta, de normala, ca bai, omul face dush zilnic ma, si de doo ori pe zi si de mai multe daca trebe si mai ales daca esti si in perioade mai sensibile, si mai ales daca stai la altu' in casa, macar de jena aluia.

Suntem intre prima si a doua zi de deplasare, flacoanele asteia sunt si acuma pe blatul meu de bucatarie. Dupa o plimbare pe coclauri, cand m-am descaltat mi-a cazut instant parul din nas. Am facut un dus foarte revigorant cu apa fierbinte, apoi rece, apoi calduta, numai bun sa ma bage in pat si sa ma imbie la somn. Ultima oara cand am vazut-o era deja in hainele de noapte si bineinteles nu avea nici cea mai mica intentie de a se imbaia cu toate ca a spus ceva de genul ca s-ar duce sa se spele pe picioare. Bine, ma, picioarele ca picioarele, da' intre ele? Sunt curioasa daca mocofanu' care e pe post de prieten sesizeaza poblema sau sunt pe aceeasi lungime de unda?

Azi, intr-o incercare disperata de a atrage atentia, era sa ne futa pranzul. Aia de ne servea era data cu un kil de parfum, nu era chiar rau, mirosea a ceva flori, da' era puternic si se simtea cand trecea pe langa masa noastra. Patricia mai mai sa verse in farfuria cu ciorba de scarba aleia cu parfumul, pfui ma, ii stricase pofta de mancare, ii tortura simtul olfactiv, in viata mea n-am mai vazut atatea mutre pe metru patrat, si am vazut ceva mutre la viata mea. Ba, inteleg sa fi putit aia a transpiratie, sa fi dat vre-un vant, atunci ar fi avut toate motivele sa se strambe in halu' ala. Da' atunci probabil n-ar fi fost asa de deranjant. Cel putin pentru ea. Pana la urma am luat-o la un misto cu strigaturi, aia era intre a se hahai si ea de poante si a intra in depresie spontana. Pana la urma am ras cu lacrimi, numa saracu' fraieru' ala a incasat-o, proaspatu' prieten/iubit, care dupa ce ca nu stia cum s-o caute p'asta si pe unde ca sa nu fie delicaciunea suparata, a mai fost gratulat si cu expresii de genul "dute'n mortii matii" "dispari de aici, sa nu te vad" si "sugi pula". Deh, era cam singurul dispus s-o incaseze si trebuia sa-si recupereze si ea onoarea mototolita.

Fratii mei, sorele mele. Spalati-va pentru o Romanie mai curata si parfumata. Nah, ca sa nu se mai carcoteasca ca scriu posturi aiurea, fara nici un sens. Postul asta il dedic tuturor nespalatilor si nespalatelor din jurul nostru si le urez un calduros "La multi clabuci intre buci!"

Saturday 3 March 2007

woman grooming

Ma hahaiam acum acteva zile de un filmulet funny despre obiceiurile femeilor si barbatilor la dus. Care nu l-ati vazut inca (pe ce planeta traiti?) mergeti pe youtube (www.youtube.com doamne nici atata nu stiti) si dati search dupa "shower" si gasiti acolo man versus woman. Watch it! Si data viitoare sa va faceti temele mai bine.

Bineinteles ca imi vine o idee si incep sa ma urmaresc. Merg la dus si folosesc asa:
- sampon
- tratament par antimatreata
- balsam
- gel de dus
- burete
- gel intim
- sapun
- sapun special pentru fata
- piatra de calcaie
Ies de la dus si folosesc:
- prosop
- spray intim
- gel anticelulitic
- crema hidratanta
- crema regeneratoare
- crema emolienta oentru calcaie
- crema pentru ochi
- uscator de par

Whoah! What the fuck? Cand am ajuns in halul asta? Acum 3 ani din toate cele de mai sus foloseam doar samponul, sapunul si prosopul. Oare peste cativa ani unde o sa ajung? Daca ma apuc sa ma si machiez (sa ma fereasca Diana), sa imi fac drac stie ce freze cu scule de freze? Plus ca am vazut io in reclame ca exista masca de par (oh really c'mon), spray de par, masca de corp, de fata, de picioare, spray de fata, crema de zi, de noapte, de dimineata, de seara ... baaaaaaaaa! a innebunit lupul. Pai io ce mama naibii fac? Un dus dureaza trei ore? Plus machiat .. rahat. Cand drac au alea ma de se bibilesc in halu' asta sa mai si traiasca? Ca la mine dusul + bibileala dureaza lejer vo' juma de ora. Noroc ca nu ma spal pe cap de fiecare data si de obicei n-am timp de toate cremele alea. Nu ca le-as simti lipsa vre-odata. Imi place sa ma dau ca miros frumos a vanilie dupa aia.