Scriam acu' trei posturi despre căsătorie şi homosexuali. Băi şi nu scriu io bine că UEle face şi el o treabă pozitivă vizavi de problemă. Adicătelea adoptă o rezoluţie (nuş' cu ce nume tâmpit, da asta nu contează aşa tare) prin care sfătuiesc (nu obligă) statele membre să adopte căsătoria gay. Bravos! Într-un sfârşit se dau băieţii pe brazdă (nuş' de ce nu s-or fi dat până acu că io credeam că asta e mai demult).
Aflu (nu spui de la cine, persoană importantă) că ai noştrii europarlamentari au votatără aşa: liberalii pentru şi democraţii contra. Deci frate, oare cu cine votez?
Acu' să vă esplic de ce e de bine chestiunea asta. Pen'că dacă se adoptă şi la noi legea, e primul pas spre normalitate. Pen'că evident biserica o să facă mutre şi o să zică "da, pe dracu!". Şi o să refuze să facă treaba asta. Şi atunci se separă în mod firesc căsătoria religioasă de cea socială. Şi statul de biserică. Sau o să facă sluj ca de obicei şi o să zică "hai, mă că o facem şi pe asta, da nu ne luaţ' fondurili ca să avem cu ce ne îngrăşa cururili ca şi până acu'". Caz în care numa tâmpiţii o să mai creadă în popime.
Deci nu se adoptă la noi, că la noi încă e evul mediu prezent, da' e un pas. Şi orice drum cu un pas se începe.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment