Auzisem de mitul Google dar nu l-am bagat in seama prea tare. Americanii cu ale lor. Azi am primit in mail linkul asta:
http://www.youtube.com/watch?v=XdrctZ3EDPU&feature=related
FREEEEEKY!
Sfanta Diana, americanii astia s-au tampit de tot sau ce? Primul lucru la care ma gandeam in timp ce urmaream treaba asta era ca trebuie sa merg sa ma ascund pe undeva, intr-un colt, in intimitate. E inuman. Adica 5000 de idioti fericiti sa lucreze pentru gugl pentru ca au papa gratis si masaj si pot sa vina cu catelu' si sa se joace cand au ei chef. Super motivati si fericiti sa-si petreaca tot timpul acolo. Geeeeeeeeez! Get a life. A job is a job, not a way of life.
Adica mergi la job ca sa faci bani cu care sa-ti platesti cheltuielile. Atat. In rest, viata ta e undeva in afara jobului, unde trebuie sa fie, in intimitate, cu prietenii, nu cu colegii, cu jumatatea cu care e bine sa nu imparti decat impresii despre job, nu si locul de munca, in nici un caz sa il fi gasit acolo. Asta e mentalitate de programator, care nu se poate dezlipi de monitor si simte nevoia sa butoneze 20 de ore pe zii (restul de 4 fiind foloosite pentru somn, cafea, oarecum mancare, pipi etc). Cred ca pentru unul indragostit de munca lui, gugl e paradisu'.
Sa fii indragostit de munca e ca si cum ... stii, am vazut la Jebel o tipa care alerga dupa niste balonase inexistente prin curtea spitalului. Era foarte fericita dar fericirea ei n-avea nimic de a face cu realitatea. Same shit with google people. Adica ei or fi fericiti acolo in lumea lor dar la naiba, oricat de mizera si infernala e lumea din afara o prefer pentru ca e reala, e palpabila, a adevarata. Aia de la google aratau indobitociti de-a dreptul, fericiti e adevarat, dar indobitociti si controlati.
Incep sa-mi pun intrebari serioase despre "the american way". Ori sunt eu de o educatie total diferita ori ceva e putred rau in danemarca ... ori amandoua.
Dar geez.. creeepy.
Friday, 23 February 2007
Wednesday, 21 February 2007
cine a-nfipt zambila-n branza?
Ieri am mers pe jos. N-am mai facut asta de mult. Am trecut prin centru si cu toate ca imi era mintea la cai verzi pe pereti ceva m-a furat facandu-ma sa ma opresc brusc din mers si din ganduri. Stateam asa prostita in drum cu un picior in aer intr-un pas lasat neterminat si incercam sa identific lucrul care m-a facut sa ma opresc.
Pana la urma mi-am dat seama ca trebuie sa pun jos piciorul, ca stateam aiurea si am zambit. Doamne, uneori sunt atat de zapacita. Am plecat mai departe, am realizat care era treaba si m-am intors innapoi. Da, trecusem pe langa standurile cu flori si mirosul zambilelor facuse ravagii in simturile mele. Zambilele erau florile mele preferate inainte sa descopar crinii.
Am descoperit a e 5 lei zambila si m-am posomorat. Scump, doamna, scump. 5 lei zambila, ce naiba ma? Pana la urma m-a aburit tanti aia la 3 fire mai nenorocite cu 10 lei si le-am luat. Mi le-a si impachetat frumos, cu frunze si chestii. Eu, fericita ca un copil, cu buchetul in brate, foile cu wt-ul de la Gothic1 si Academia Catavencu, in blugi, camasa si ochelari de soare, cu parul care adia usor intr-o briza de primavara, o zi calda, foarte calda. Din intamplare miroaseam a Tender Poison de la Dior dar mirosul discret al parfumului era acoperit de aroma zambilelor.
E destul de placut sa mergi pe strada in asemenea conditii. Uitasem cum e. Te intersectezi cu tot felul de necunoscuti pe trotuare, ei te privesc sau te evita, tu ii privesti pe sub scutul ochelarilor studiindu-le reactiile la aparitia ta.
De obicei sunt obisnuita sa ma priveasca barbatii "in ochi" cand merg pe strada, asta daca pornesc de la premiza ca ochii mei sunt la nivelul bustului. Ei, ieri ma priveau femeile. Toate, fara exceptie. Se uitau la buchetul ala nenorocit de zambile si li se scurgeau ochii dupa el. Stiti gestul ala tipic al femeilor cand musca din coltul buzei de jos, tradandu-si dorinta. Sau altul, la fel, isi umezesc buzele intr-un fel aparte. Sau pur si simplu privirea spunea tot.
Isi doreau buchetul meu de flori, sau nu neaparat, doar un buchet de flori, sau poate doar gestul de a li se oferi un buchet de flori, sau gestul de a li se oferi altceva, sau doar sa simta ca cineva se gandeste la ele sau ca ii pasa, sau poate chiar un pic de dragoste. O privire, un gest, o femeie. Si atatea semnificatii, atatea dedesubturi. Atatea dorinte nemarturisite, citite intr-o fractiune de secunda de cineva care trece pe langa ele din intamplare.
E interesant sa devii un fel de animalut de prada care trece pe langa ele si le simte, le miroase, le adulmeca, ele se tradeaza o fractiune de secunda, suficient ca sa le prinzi, sa le detii, sa le cunosti un mic secret. O secunda, devin niste prazi, vulnerabile si deschise, la picioarele tale. Si toate astea din cauza unui buchet de zambile. Ciudate fiinte sunt si femeile astea. Au nevoie de atat de putin ca sa fie fericite si totusi uneori nu iti ajunge o viata intreaga ca sa le multumesti. Si totusi cat de fericit trebuie sa fii sa fii iubit de o asemenea fiinta extraordinara. Iubit si iertat pentru ca esti barbat. Ma intreb daca barbatii isi dau seama cat de norocosi sunt ca pot fi iubiti de creaturile astea superbe care sunt femeile.
Ei, pana atunci traiesc fericirea continua de a ma scalda in parfum efemer de zambile si visez la o zi in care cineva imi va umple casa de buchete imense de crini, sa ma asez printre ei, sa imi umplu sufletul cu mirosul si frumusetea lor, si atatea flori sa moara pentru a ma face pe mine fericita cateva zile iar eu sa iubesc cineva-ul ala pentru ca m-a facut fericita si sa urasc cineva-ul ala pentru ca a ucis fara mila doar pentru o femeie. Femeile, dracu sa le inteleaga.
Pana la urma mi-am dat seama ca trebuie sa pun jos piciorul, ca stateam aiurea si am zambit. Doamne, uneori sunt atat de zapacita. Am plecat mai departe, am realizat care era treaba si m-am intors innapoi. Da, trecusem pe langa standurile cu flori si mirosul zambilelor facuse ravagii in simturile mele. Zambilele erau florile mele preferate inainte sa descopar crinii.
Am descoperit a e 5 lei zambila si m-am posomorat. Scump, doamna, scump. 5 lei zambila, ce naiba ma? Pana la urma m-a aburit tanti aia la 3 fire mai nenorocite cu 10 lei si le-am luat. Mi le-a si impachetat frumos, cu frunze si chestii. Eu, fericita ca un copil, cu buchetul in brate, foile cu wt-ul de la Gothic1 si Academia Catavencu, in blugi, camasa si ochelari de soare, cu parul care adia usor intr-o briza de primavara, o zi calda, foarte calda. Din intamplare miroaseam a Tender Poison de la Dior dar mirosul discret al parfumului era acoperit de aroma zambilelor.
E destul de placut sa mergi pe strada in asemenea conditii. Uitasem cum e. Te intersectezi cu tot felul de necunoscuti pe trotuare, ei te privesc sau te evita, tu ii privesti pe sub scutul ochelarilor studiindu-le reactiile la aparitia ta.
De obicei sunt obisnuita sa ma priveasca barbatii "in ochi" cand merg pe strada, asta daca pornesc de la premiza ca ochii mei sunt la nivelul bustului. Ei, ieri ma priveau femeile. Toate, fara exceptie. Se uitau la buchetul ala nenorocit de zambile si li se scurgeau ochii dupa el. Stiti gestul ala tipic al femeilor cand musca din coltul buzei de jos, tradandu-si dorinta. Sau altul, la fel, isi umezesc buzele intr-un fel aparte. Sau pur si simplu privirea spunea tot.
Isi doreau buchetul meu de flori, sau nu neaparat, doar un buchet de flori, sau poate doar gestul de a li se oferi un buchet de flori, sau gestul de a li se oferi altceva, sau doar sa simta ca cineva se gandeste la ele sau ca ii pasa, sau poate chiar un pic de dragoste. O privire, un gest, o femeie. Si atatea semnificatii, atatea dedesubturi. Atatea dorinte nemarturisite, citite intr-o fractiune de secunda de cineva care trece pe langa ele din intamplare.
E interesant sa devii un fel de animalut de prada care trece pe langa ele si le simte, le miroase, le adulmeca, ele se tradeaza o fractiune de secunda, suficient ca sa le prinzi, sa le detii, sa le cunosti un mic secret. O secunda, devin niste prazi, vulnerabile si deschise, la picioarele tale. Si toate astea din cauza unui buchet de zambile. Ciudate fiinte sunt si femeile astea. Au nevoie de atat de putin ca sa fie fericite si totusi uneori nu iti ajunge o viata intreaga ca sa le multumesti. Si totusi cat de fericit trebuie sa fii sa fii iubit de o asemenea fiinta extraordinara. Iubit si iertat pentru ca esti barbat. Ma intreb daca barbatii isi dau seama cat de norocosi sunt ca pot fi iubiti de creaturile astea superbe care sunt femeile.
Ei, pana atunci traiesc fericirea continua de a ma scalda in parfum efemer de zambile si visez la o zi in care cineva imi va umple casa de buchete imense de crini, sa ma asez printre ei, sa imi umplu sufletul cu mirosul si frumusetea lor, si atatea flori sa moara pentru a ma face pe mine fericita cateva zile iar eu sa iubesc cineva-ul ala pentru ca m-a facut fericita si sa urasc cineva-ul ala pentru ca a ucis fara mila doar pentru o femeie. Femeile, dracu sa le inteleaga.
Monday, 19 February 2007
cine te crezi?
E bine sa ai o pasiune. E rau atunci cand pasiunea cere performanta. Pentru ca acolo ajung putini. Si tu, ca scriitor, chiar si mediocru, nu te poti abtine sa nu scrii. Si sa publici. Carti pe care nu le va cumpara nimeni pentru ca nu sunt nici promovate si nici nu sunt suficient de bune. Dar tu le scrii si le publici pentru ca vrei sa investesti intr-o pasiune. Chiar daca nu esti cel mai bun. Doar pentru sufletul tau.
Si tu, mediocru si constient de valoarea ta, te trezesti la un moment dat nominalizat pentru premiul uniunii scriitorilor. Si ramai masca, nu stii de unde si pana unde, ii cunostipe cei care au intr-adevar valoare, cei care merita sa fie acolo in locul tau si nu sunt. Ba te mai trezesti ca esti anuntat si ca il vei primi. Ca tu, un mediocru, un nimeni, un scriitoras chinuit, esti ales numarul unu. In detrimentul unora care jongleaza cu cuvintele in feluri in care nici n-ai visa si a caror valoare e incontestabila.
Si atunci, ca om cinstit, te duci si refuzi. Nu merit sa ma premiati, spui tu, nu pot accepta o asemenea distinctie cu inima impacata. Poate ca unii ar face-o, poate ca le-ar place asta, dar eu nu pot pentru ca n-as putea dormi noaptea sa stiu ca sunt ales cel mai bun in fata celor cu adevar valorosi. E o greseala, trebuie sa fie o greseala, cei care trebuiau sa aleaga n-au ales cum trebuie, nu si-au facut treaba, au ales la intamplare, sunt alte interese la mijloc, nu stiu, e absurd, eu nu pot accepta.
Si atunci incepe circul. Brusc ti se spune ca esti fitzos, ca te crezi mai tare decat restul, ca ai impresia ca esti centrul universului, cine te crezi. Le explici ca exact despre asta e vorba, ca nu esti nimic, esti o nulitate, ca ceea ce faci tu nu este o fita ci o corelare cu realitatea. Esti catalogat drept fara valoare, dupa ce ca scrii numai tampenii, te premiaza lumea si tu faci fite ca te crezi mai tare decat uniunea scriitorilor, care este o institutie serioasa, de oameni seriosi, nu de din astia de doi lei ca tine care nu sunt imn stare sa scrie nici o povestire cap-coada.
Bine, frate, te revolti, atunci de ce dracu m-ati mai premiat daca sunt nul ca valoare literara? Eu ce va tot spun, ca nu merit, ca n-am valoare, ca sunt altii care merita si nu eu. De ce m-ati premiat? Ori ati crezut ca sunt bun si atunci nu-si au locul insultele, ori ati avut alte interese meschine si atunci premiul vostru nu are valoare. Si daca voi ati crezut ca eu, ca un mediocru banal si insipid, merit aceasta distinctie, atunci sistemul vostru de valori e trunchiat si premiul vostru n-are valoare, nu reprezinta realitatea.
Atata iti trebuie. Esti un nul, esti un fanafaron, esti fitos. Dupa ce ca te-a bagat si pe tine in seama cineva, desi n-o meritai, mai faci si fite, ne faci pe noi imbecili, neseriosi, neprofesionisti. Ce tupeu, dom'le! Ai impresia ca daca ai bani poti face orice in tara asta?
E greu sa fii cinstit intr-o lume de aparente, mancatorie, prostie, interese. E greu sa fii bogat si cinstit. Sarac si cinstit, da, te poate crede lumea. Dar, hai sa fim seriosi, cine e cinstit si are atatia bani? Nimeni ma. Si daca noi te pupam in fund tu de ce te tragi? Vrei sa spui ca tu n-ai pupat funduri? Ce, fundul tau e prea fin pentru buzele noastre? Bai, cine te crezi?
Si tu, mediocru si constient de valoarea ta, te trezesti la un moment dat nominalizat pentru premiul uniunii scriitorilor. Si ramai masca, nu stii de unde si pana unde, ii cunostipe cei care au intr-adevar valoare, cei care merita sa fie acolo in locul tau si nu sunt. Ba te mai trezesti ca esti anuntat si ca il vei primi. Ca tu, un mediocru, un nimeni, un scriitoras chinuit, esti ales numarul unu. In detrimentul unora care jongleaza cu cuvintele in feluri in care nici n-ai visa si a caror valoare e incontestabila.
Si atunci, ca om cinstit, te duci si refuzi. Nu merit sa ma premiati, spui tu, nu pot accepta o asemenea distinctie cu inima impacata. Poate ca unii ar face-o, poate ca le-ar place asta, dar eu nu pot pentru ca n-as putea dormi noaptea sa stiu ca sunt ales cel mai bun in fata celor cu adevar valorosi. E o greseala, trebuie sa fie o greseala, cei care trebuiau sa aleaga n-au ales cum trebuie, nu si-au facut treaba, au ales la intamplare, sunt alte interese la mijloc, nu stiu, e absurd, eu nu pot accepta.
Si atunci incepe circul. Brusc ti se spune ca esti fitzos, ca te crezi mai tare decat restul, ca ai impresia ca esti centrul universului, cine te crezi. Le explici ca exact despre asta e vorba, ca nu esti nimic, esti o nulitate, ca ceea ce faci tu nu este o fita ci o corelare cu realitatea. Esti catalogat drept fara valoare, dupa ce ca scrii numai tampenii, te premiaza lumea si tu faci fite ca te crezi mai tare decat uniunea scriitorilor, care este o institutie serioasa, de oameni seriosi, nu de din astia de doi lei ca tine care nu sunt imn stare sa scrie nici o povestire cap-coada.
Bine, frate, te revolti, atunci de ce dracu m-ati mai premiat daca sunt nul ca valoare literara? Eu ce va tot spun, ca nu merit, ca n-am valoare, ca sunt altii care merita si nu eu. De ce m-ati premiat? Ori ati crezut ca sunt bun si atunci nu-si au locul insultele, ori ati avut alte interese meschine si atunci premiul vostru nu are valoare. Si daca voi ati crezut ca eu, ca un mediocru banal si insipid, merit aceasta distinctie, atunci sistemul vostru de valori e trunchiat si premiul vostru n-are valoare, nu reprezinta realitatea.
Atata iti trebuie. Esti un nul, esti un fanafaron, esti fitos. Dupa ce ca te-a bagat si pe tine in seama cineva, desi n-o meritai, mai faci si fite, ne faci pe noi imbecili, neseriosi, neprofesionisti. Ce tupeu, dom'le! Ai impresia ca daca ai bani poti face orice in tara asta?
E greu sa fii cinstit intr-o lume de aparente, mancatorie, prostie, interese. E greu sa fii bogat si cinstit. Sarac si cinstit, da, te poate crede lumea. Dar, hai sa fim seriosi, cine e cinstit si are atatia bani? Nimeni ma. Si daca noi te pupam in fund tu de ce te tragi? Vrei sa spui ca tu n-ai pupat funduri? Ce, fundul tau e prea fin pentru buzele noastre? Bai, cine te crezi?
Thursday, 15 February 2007
fuck mac
Avantajele unei bai cu bulbuci sunt arhicunoscute, la mine adaugandu-se si placerea de a citi o carte buna sau editia de acum doua saptamani a Academiei Catavencu.
Unul din articolele de la sectiunea software'n'shit m-a lasat cam nedumerita. Pai scrie un nenea acolo ca nush care gadjo de la Apple a tras un mega super nou mac OS care se bazeaza pe Unix (whatever). Ma si nenea asta are acest OS pe macu lui (geez, chiar exista in Romania oameni care folosesc mac). Nah si asta OS, X sau asa ceva, ii permite lui sa scrie text, sa faca nush ce la un cd, sa asculte muzica si sa se uite la un film IN ACELASI TIMP. Si daca vrea deschide si fotosopu'. UAU.
Lasand la o parte faptul ca cine dracu asculta muzica in timp ce se uita la film, care e treaba? Omu' asta acuma a descoperit multitaskingul? Si in definitiv, ce dracu' o fi asa de extraordinar la macu ala ca poate face chestiile astea? Un pc obisnuit, adica care nu e mac, cu o configuratie medie, nu avion, ca al meu de exemplu, suporta multitasking la un nivel net superior fata de ce povesteste ala. Am facut o incercare, cu un sistem win xp defectuos, trebe reinstalat, si am asa: muzica, film, tunerul tv inregistreaza si reda in acelasi timp, indesign, illustrator, photoshop, Sims2 si scriu si pe blog. Nimic extraordinar.
Nu stiu cum merge treaba la Bucuresti dar la Timisoara trebe sa fi ori tampit ori sa ai nevoie de o aplicatie specifica, ca sa ai mac. Plus ca e jalnic ca si personal computer. Nu e upgradabil, nu gasesti componente, daca vrei sa folosesti Adobe pe el iti mananci nervii din cauza vitezei si lipsei de combinatii de taste. Eu cel putin, cand am incercat sa fac grafica pe mac, era sa raman fara mac la o viteza medie de zbor pe fereastra. Plus ca un mac cu o configuratie apropiata de pc-ul meu (un amd de care sunt relativ multumita) m-ar fi costat cel putin dublu, si pe unde am intrebat, nimeni nu avea sau auzise de tuner teve pentru mac.
Singura calitate a macului este designul, ceea ce pentru un copil de gradinita e un avantaj. Dar daca ai nevoie de el pentru ceva practic just get a pc and fuck the mac.
Unul din articolele de la sectiunea software'n'shit m-a lasat cam nedumerita. Pai scrie un nenea acolo ca nush care gadjo de la Apple a tras un mega super nou mac OS care se bazeaza pe Unix (whatever). Ma si nenea asta are acest OS pe macu lui (geez, chiar exista in Romania oameni care folosesc mac). Nah si asta OS, X sau asa ceva, ii permite lui sa scrie text, sa faca nush ce la un cd, sa asculte muzica si sa se uite la un film IN ACELASI TIMP. Si daca vrea deschide si fotosopu'. UAU.
Lasand la o parte faptul ca cine dracu asculta muzica in timp ce se uita la film, care e treaba? Omu' asta acuma a descoperit multitaskingul? Si in definitiv, ce dracu' o fi asa de extraordinar la macu ala ca poate face chestiile astea? Un pc obisnuit, adica care nu e mac, cu o configuratie medie, nu avion, ca al meu de exemplu, suporta multitasking la un nivel net superior fata de ce povesteste ala. Am facut o incercare, cu un sistem win xp defectuos, trebe reinstalat, si am asa: muzica, film, tunerul tv inregistreaza si reda in acelasi timp, indesign, illustrator, photoshop, Sims2 si scriu si pe blog. Nimic extraordinar.
Nu stiu cum merge treaba la Bucuresti dar la Timisoara trebe sa fi ori tampit ori sa ai nevoie de o aplicatie specifica, ca sa ai mac. Plus ca e jalnic ca si personal computer. Nu e upgradabil, nu gasesti componente, daca vrei sa folosesti Adobe pe el iti mananci nervii din cauza vitezei si lipsei de combinatii de taste. Eu cel putin, cand am incercat sa fac grafica pe mac, era sa raman fara mac la o viteza medie de zbor pe fereastra. Plus ca un mac cu o configuratie apropiata de pc-ul meu (un amd de care sunt relativ multumita) m-ar fi costat cel putin dublu, si pe unde am intrebat, nimeni nu avea sau auzise de tuner teve pentru mac.
Singura calitate a macului este designul, ceea ce pentru un copil de gradinita e un avantaj. Dar daca ai nevoie de el pentru ceva practic just get a pc and fuck the mac.
Wednesday, 14 February 2007
hopa guma
Decii, butonam io la televizor, mai nou ma uit destul de des la obiectul ala - si cand te gandesti ca eu radeam de pisicul meu ca se uita la pereti si urmareste umbrele - si dau peste ceva post de muzica. Staui sa ascult sa vad poate e ceva frumos, nu era. Intre timp pe ecran, in videoclip, un gadjo se catara pe o gadjik. Aia la tanga si o fustita pusa de decor. Ala da sa o dezbrace pe asta. Si cand colo, ce gaseste ala prin fusta/chilotii astea? Un prezervativ folosit.
Holbez ochii, nu-mi vine sa cred, apoi izbucnesc in ras. Adica, ma, aia e curva, da? Si il inseala pe asta. Si il inselase banuiesc recent. Dupa care gagica s-a imbracat si ... ce? I s-a lipit prezervativu de fund, a ramas inauntru, a ramas agatat de chiloti? Si aia n-o simtit ca are o chestie de cauciuc lipicios pe ea? A dracului scenariu, ma. Pacat ca n-am retinut ce formatie si ce cantec erea, ca radeam cu lacrimi si n-am vazt cand a scris.
Deci gagicile, dupa ce va inselati prietenul/sotul etc musai sa va cautati bine ma, nu cumva sa va fi ramas dovada compromitatoare lipida de buca, da? Ca nah, doar n-o sa faci un dus intre amant si iubit.
In alta ordine de idei, nu e suficient ca azi sunt fabrica de muci, dar mai e si Valentine, please shoot me. Somebody? Anybody?
Holbez ochii, nu-mi vine sa cred, apoi izbucnesc in ras. Adica, ma, aia e curva, da? Si il inseala pe asta. Si il inselase banuiesc recent. Dupa care gagica s-a imbracat si ... ce? I s-a lipit prezervativu de fund, a ramas inauntru, a ramas agatat de chiloti? Si aia n-o simtit ca are o chestie de cauciuc lipicios pe ea? A dracului scenariu, ma. Pacat ca n-am retinut ce formatie si ce cantec erea, ca radeam cu lacrimi si n-am vazt cand a scris.
Deci gagicile, dupa ce va inselati prietenul/sotul etc musai sa va cautati bine ma, nu cumva sa va fi ramas dovada compromitatoare lipida de buca, da? Ca nah, doar n-o sa faci un dus intre amant si iubit.
In alta ordine de idei, nu e suficient ca azi sunt fabrica de muci, dar mai e si Valentine, please shoot me. Somebody? Anybody?
Tuesday, 13 February 2007
sexul pentru toNti
Acu imi dau io seama ce succes o sa aiba blogu meu o vreme. De la titlu de ieri o sa imi intre searcherii de pe gugl in draci. Cred ca undeva in subconstientul meu mustea dorinta de a avea mai multi vizitatori. Oricum, doritorii de blowjob vor primi exact ce cauta: muie.
In alta ordine de idei, ajunge omu' la o varsta cand incepe sa traiasca din amintiri. Asa si io, ca vaz ca mi-a mai venit una. Deci, hehe, dragii babei, cand eram eu tanara si toanta si aveam un iubit la fel de tanar si de tont ca mine, eram intr-o seara in mijlocu' actiunii. Pozitie clasica, io cu genunchii la gura, el facea ce stia mai bine p'acolo. Si ma trezesc io cu indicatiile: "faster" si omu' se executa, "harder" continui eu deja cu gura pana la urechi, si omu' se straduie, bineinteles ca nu ma pot abtine si continui "scooter" si izbucnesc in ras, ala saracu era blocat. Io radeam in hohote ca proasta in sula (a dracu' ce s-a potrivit), ala imi zice "pizda matii femeie, nici sa te fut nu mai pot", la naiba, nu mai conta, era prea tare ca sa ratez faza.
Alta data iar am ratat o treaba din asta. Ma trezesc intr-o noapte (ca se intampla destul de des sa ne trezim amandoi in mijlocu' problemei, ce dracu' ma, cand eram treji nu ne-o trageam, in schimb ne futeam in somn) in mijlocu' problemei, ne mai foim noi o tzara, io vaz ca tre sa umblu si pe la alte butoane imi fac de lucru in fata. Pe jumate adormita, caut io ce caut p'acolo, si caut si pana la urma chitai frustrata: "i can't find my clitoris". Bineinteles ca scarba mizerabila se opreste si rade si rade si io mai ca nu plangeam: hai maaaaaa ce naiba. Ce sa mai, radea ala cu lacrimi, radeam si io da' mai intr-o dunga.
Bad sex night tonight, didn't have any. :( da' cand eram io tanara ...
In alta ordine de idei, ajunge omu' la o varsta cand incepe sa traiasca din amintiri. Asa si io, ca vaz ca mi-a mai venit una. Deci, hehe, dragii babei, cand eram eu tanara si toanta si aveam un iubit la fel de tanar si de tont ca mine, eram intr-o seara in mijlocu' actiunii. Pozitie clasica, io cu genunchii la gura, el facea ce stia mai bine p'acolo. Si ma trezesc io cu indicatiile: "faster" si omu' se executa, "harder" continui eu deja cu gura pana la urechi, si omu' se straduie, bineinteles ca nu ma pot abtine si continui "scooter" si izbucnesc in ras, ala saracu era blocat. Io radeam in hohote ca proasta in sula (a dracu' ce s-a potrivit), ala imi zice "pizda matii femeie, nici sa te fut nu mai pot", la naiba, nu mai conta, era prea tare ca sa ratez faza.
Alta data iar am ratat o treaba din asta. Ma trezesc intr-o noapte (ca se intampla destul de des sa ne trezim amandoi in mijlocu' problemei, ce dracu' ma, cand eram treji nu ne-o trageam, in schimb ne futeam in somn) in mijlocu' problemei, ne mai foim noi o tzara, io vaz ca tre sa umblu si pe la alte butoane imi fac de lucru in fata. Pe jumate adormita, caut io ce caut p'acolo, si caut si pana la urma chitai frustrata: "i can't find my clitoris". Bineinteles ca scarba mizerabila se opreste si rade si rade si io mai ca nu plangeam: hai maaaaaa ce naiba. Ce sa mai, radea ala cu lacrimi, radeam si io da' mai intr-o dunga.
Bad sex night tonight, didn't have any. :( da' cand eram io tanara ...
Monday, 12 February 2007
blowjob
Care e ma treaba cu barbatii? Uneori spun niste tampenii de te apuca rasul. De exemplu unu' pe care il stiu eu de mult, imi spune la un moment dat, in mijlocul unui blowjob ceva de genul "Tu chiar vrei sa ma termini cu gura? Nimeni n-a reusit pana acum sa ma termine cu gura".
Mda, la faza asta ar fi trebuit sa ma strofoc sa-i arat ca io pot sau ce? Mai ales ca prima oara cand ne-am intalnit mi-a zis exact aceeasi chestie si de atunci mi-a reusit figura de fiecare data. Ma, minti minti, hai ca minti stupid, dar macar tine minte ce faci, ma.
Mda, la faza asta ar fi trebuit sa ma strofoc sa-i arat ca io pot sau ce? Mai ales ca prima oara cand ne-am intalnit mi-a zis exact aceeasi chestie si de atunci mi-a reusit figura de fiecare data. Ma, minti minti, hai ca minti stupid, dar macar tine minte ce faci, ma.
Friday, 9 February 2007
Din ciclul Blogomania - The Avenger
Adica avengeru’, frate. Avengeru’ este denumit dupa romanul omonim Gigi Razbunatoru, var cu Ionel Marmelada, vecin cu Gigi Pumnal, trei boscheti mai la deal. Avengerul este o subspecie a speciei blogerilor.
Unii ar spune ca aceasta subspecie este una mai defavorizata, si ca se intersecteaza cu cea a frustratilor. Oarecum se suprapune. Dar, hai sa fim seriosi, orice bloger este dintr-o categorie defavorizata, un fel de amarat, de vai de soarta lui, ca alta treaba n-are decat sa toarne prostii pe net.
Unii specialisti (din capul meu plin cu maimutele) au lansat ipoteza ca avengeru este un om care la copilaria lui a fost cu probleme. Inca din scutece prietenii lui imaginari ii furau suzeta si faceau misto de scutecul lui (eu si acuma am certuri destul de serioase cu prietenul meu imaginar pe tema asta). Cu siguranta, afirma acestia, a avut probleme de integrare la gradinita cand nu resea nicicum sa-si gasesca un loc bun in groapa cu nisip si ajungea mereu pe la periferie unde se radea de putulica lui.
Pana aici se aseamana foarte mult cu subspecia frustratilor. Diferenta este evolutia ulterioara, care, spre deosebire de a frustratului, este una pozitiva, aceste sechele din copilarie ramanand totusi la nivelul subconstientului.
Comportamentul avengerului este unul maniaco-compulsiv in esenta. Cand i se intampla ceva frustrant accidental – ia luat unu locu’ in autobuz, s-a uitat f’o colega mai urat la el, a calcat intr-un rahat, vecinu’ a trecut de la un sistem audio cu boxe mai mari etc etc – avengerul se refugiaza pe blog unde isi varsa frustrarile. Spre deosebire de majoritatea frustratilor, majoritatea avengerilor reusesc sa fie haiosi, sa faca haz de necaz. La fel ca si frustratii, fac asta din razbunare.Avengerii se simt oarecum razbunati in momentul in care scriu pe blog, pana la terminarea postului ei se descarca de aproape toata tensiunea negativa. Nu cauta constient sau evident sustinere, se autosustine in mare parte dar se simte multumit atunci cand se gaseste o gasca de aplaudaci. Si de obicei se gaseste una mai mica sau mai mare, in functie de stilul expunerii.
Bibliografie:
Vladisto, de pe forumu’ lu pro baic.
Tanti psiholoaga de la clinica
Muza mea felina
Io
Restu’ care se stie
Tuesday, 6 February 2007
prost itutie
Ma, e a dracu' de fain sa fi curva. Stai ca boieru', nu tragi la jug, n-ai sefi care sa te frece la icre. Faci un ban cinstit, te distrezi, He he...
Asta daca nu esti din-aia de doi lei de prin parcarile de tiruri. Da' si acolo, daca n-ai dinti in gura esti valabila, partea proasta e ca ai 95 % sanse sa iei ceva nasol, mai nasol decat paduchii lati.
Nah, deci e fain. Zic io. Si daca nu esti prostituata e fain. Adic' ti-o tagi da' nu pe bani. Io cred ca e mai destepte alea care si-o trag pe bani. Macar stii o treaba. Nu te ascunzi dupa deshte.
Deci este curve. Este curve pe bani si curve care nu pe bani. Buuun. Mai este si alte moduri de clasificare a curvelor da' nefiind la biologie in clasa a saptea mai da-le drac.
Ideea e ca, stiintific vorbind, toate femeile se impart in 4 mari categorii:
1. Mame.
2. Doamne.
3. Curve.
4. Mama doamne ce curve.
Ashea. Orice femeie tinde sa fie curva, inclusiv alea doo categorii initiale. Si toate femeile a mai tare si mai tare vor sa fie in ultima categorie. Nu conteaza ca vrea pentru unu sau pentru mai multi. Daca vrea pentru mai multi e oabla treaba, daca vrea numa pentru unu' o demonstreaza patriotic prin crizele de gelozie, cu sau fara motiv, pe care le aplica nefericitului "ales". Moment in care la adresa rivalei se foloseste apelativul "cuva ordinara", sau variante. Ceea ce sugereaza ca:
- nu e din categoria 4, deci orice ar fi e bine, (ca daca era de acolo zburai de mult)
- foloseste cuvantul curva in mod peiorativ deci extragandu-se pe sine din categoria 3, si asta pentru ca ar trebui sa recunoasca faptul ca a devansat-o una mai tare. Da' ea jucand la alta categorie, e clar, nu e gagica aialalata mai buna ci e curva, deci el e prost, ca uite ce lady avea in casa si el s-a dus numa pentru ca ... nu stiu ma, era mai logic daca aia era vrajitoare. asa e clar, gagiu a gasit o curva mai buna ca ea. Punct.
Ma, io nush de ce femeile de obicei zice ca ele nu e curve. Este! Sau tinde sa fie. Da' daca se poate din categoria 4. Acumaa, faza cu categoria 4. Care e schepsisu'. Schepsisu' e ca fiecare da cu votu'. Adica nu e o clasificare generala, cu reguli fixe, aia curva, aia doamna. Nu, frate. E grele. Fiecare cu clasificarea lui. De ezemplu, una bucata gagiu 25 de ani zice asa:
1. Mame = mama, matusa si vecina de la 3
2. Doamne = gagici peste 50 de ani cu bani
3. Curve = restul
4. MDC = alea care imi plac mie de mi se scoala numa' cand ma uit la ele.
Restul reprezentantelor de sex feminin sunt foste sau viitoare curve.
Simplu, nu? Daca esti mai zgarcita, vrei ca pentru al tau sa fii 4, tu si numai tu. Daca nu esti mai zgarcita, vrei sa fii 4. Pentru toti. Sau macar 3. Sau macar 2 daca iti foloseste. 1 nu, ca dam in alte traznai. Brrrrrrr
Deci, daca esti femeie, esti curva. Daca esti curva pe bani, esti buna, daca esti pe gratis, esti proasta. Daca mai tre sa si dai bani deja dai sa intrii in categoria 2, sau esti imbecila. Si alea care sta cu un gadjo care a fost destul de bou s-o ia de nevasta e tot curva pe bani. Dar e o subclasa a curvelor pe bani care la randul ei se imparte in bleaga sau "bravo, tu" in functie de cine poarta pantalonii. De ce e astea curve pe bani? Pentru ca femeiea reuseste sa cheltuie mai multi bani decat barbatul indiferent cine ii face si de unde ii are. (amazing but true)
Deci si eu, prin calitatea mea de femeie, tot curva se numeste ca sunt. He he. Ergo, atunci cand pe o femeie o face cineva curva, aceasta ar trebui sa zica: "Logic. Si?"
Cred ca niciodata nu mi-am dorit sa ma faca cineva curva ca in momentul asta. Trebuie testate reactiile la raspuns. He he. Si cand v-am zis ca eu am pasarele la mansarda nu m-ati crezut.
Asta daca nu esti din-aia de doi lei de prin parcarile de tiruri. Da' si acolo, daca n-ai dinti in gura esti valabila, partea proasta e ca ai 95 % sanse sa iei ceva nasol, mai nasol decat paduchii lati.
Nah, deci e fain. Zic io. Si daca nu esti prostituata e fain. Adic' ti-o tagi da' nu pe bani. Io cred ca e mai destepte alea care si-o trag pe bani. Macar stii o treaba. Nu te ascunzi dupa deshte.
Deci este curve. Este curve pe bani si curve care nu pe bani. Buuun. Mai este si alte moduri de clasificare a curvelor da' nefiind la biologie in clasa a saptea mai da-le drac.
Ideea e ca, stiintific vorbind, toate femeile se impart in 4 mari categorii:
1. Mame.
2. Doamne.
3. Curve.
4. Mama doamne ce curve.
Ashea. Orice femeie tinde sa fie curva, inclusiv alea doo categorii initiale. Si toate femeile a mai tare si mai tare vor sa fie in ultima categorie. Nu conteaza ca vrea pentru unu sau pentru mai multi. Daca vrea pentru mai multi e oabla treaba, daca vrea numa pentru unu' o demonstreaza patriotic prin crizele de gelozie, cu sau fara motiv, pe care le aplica nefericitului "ales". Moment in care la adresa rivalei se foloseste apelativul "cuva ordinara", sau variante. Ceea ce sugereaza ca:
- nu e din categoria 4, deci orice ar fi e bine, (ca daca era de acolo zburai de mult)
- foloseste cuvantul curva in mod peiorativ deci extragandu-se pe sine din categoria 3, si asta pentru ca ar trebui sa recunoasca faptul ca a devansat-o una mai tare. Da' ea jucand la alta categorie, e clar, nu e gagica aialalata mai buna ci e curva, deci el e prost, ca uite ce lady avea in casa si el s-a dus numa pentru ca ... nu stiu ma, era mai logic daca aia era vrajitoare. asa e clar, gagiu a gasit o curva mai buna ca ea. Punct.
Ma, io nush de ce femeile de obicei zice ca ele nu e curve. Este! Sau tinde sa fie. Da' daca se poate din categoria 4. Acumaa, faza cu categoria 4. Care e schepsisu'. Schepsisu' e ca fiecare da cu votu'. Adica nu e o clasificare generala, cu reguli fixe, aia curva, aia doamna. Nu, frate. E grele. Fiecare cu clasificarea lui. De ezemplu, una bucata gagiu 25 de ani zice asa:
1. Mame = mama, matusa si vecina de la 3
2. Doamne = gagici peste 50 de ani cu bani
3. Curve = restul
4. MDC = alea care imi plac mie de mi se scoala numa' cand ma uit la ele.
Restul reprezentantelor de sex feminin sunt foste sau viitoare curve.
Simplu, nu? Daca esti mai zgarcita, vrei ca pentru al tau sa fii 4, tu si numai tu. Daca nu esti mai zgarcita, vrei sa fii 4. Pentru toti. Sau macar 3. Sau macar 2 daca iti foloseste. 1 nu, ca dam in alte traznai. Brrrrrrr
Deci, daca esti femeie, esti curva. Daca esti curva pe bani, esti buna, daca esti pe gratis, esti proasta. Daca mai tre sa si dai bani deja dai sa intrii in categoria 2, sau esti imbecila. Si alea care sta cu un gadjo care a fost destul de bou s-o ia de nevasta e tot curva pe bani. Dar e o subclasa a curvelor pe bani care la randul ei se imparte in bleaga sau "bravo, tu" in functie de cine poarta pantalonii. De ce e astea curve pe bani? Pentru ca femeiea reuseste sa cheltuie mai multi bani decat barbatul indiferent cine ii face si de unde ii are. (amazing but true)
Deci si eu, prin calitatea mea de femeie, tot curva se numeste ca sunt. He he. Ergo, atunci cand pe o femeie o face cineva curva, aceasta ar trebui sa zica: "Logic. Si?"
Cred ca niciodata nu mi-am dorit sa ma faca cineva curva ca in momentul asta. Trebuie testate reactiile la raspuns. He he. Si cand v-am zis ca eu am pasarele la mansarda nu m-ati crezut.
prietenii stiu de ce
Deci, aflu io de printr-un blog ca se face fest de bloage. Mai mare tampenie ca asta n-am auzit. Dar io's mai noo in meseria asta cu bloagele. Mai degraba votez cu meseria aia cea mai veche, prietenii stiu de ce.
Ma belesc io cu inima stransa, sa nu cumva sa puna dracu' pe careva sa ma inscrie p'acolo ca l-am facut praf, io am antecedente, dau din taste mai rau ca din gura in trafic. Iarasi, prietenii stiu de ce.
Deci ma belesc si io ca omu curios la targu' de maimutze sa vaz care e faza. Nu ma prind. Da' am citit ceva. Nah si la un moment dat ma apuc sa vaz ce se intampla daca doamne fere iar ajung in gura targului, shamash pe el de targ, io am limuzina si primesc premiu la concursul de camioane, sau viceversa. Ma rog, aici sunt un pic fara noima, da' prietenii intelege. (he he)
Si fi atenta ce citeste ochiu' meu:
1. - daca blogul tau a fost inscris si nu doresti sa participi la concurs totusi, imi pare rau - decizia comunitatii este ca orice blog inscris sa participe indiferent de dorinta proprietarului.
Adica baaaaaa. Pai (io aia cu probleme, dilie, chestiiii, deranjata la mansarda) se hotaraste unu' sa faca espozitie de chiloti murdari si cica daca io nu vreau tot apare si ai mei acolo. He he. Da' ia mai ghiceste o data.
2. - ca sa votezi vei avea nevoie de o adresa de email valida unde vei primi un email de confirmare a votului tau. Incercarile de fraudare vor duce la descalificarea imediata a blogului pentru care se incearca frauda.
Deci suji ma. Pai ma boicotez singura ma daca nu vreau sa apar, da? Si mai a drac, il boicotez io pe ala, stiu io care. Ii boicotez pe toti ma. Deci bag acolo incercare de frauda pentru orice blog si ala tai tai si aleluia. Muhahahahhaa .. ma simt ca Dumnezeu, ma, numa varianta mai cu tzatze. Deci boicot, da? Sa dea dracu' sa ma scol cu fata la cearceaf intr-o zi ca ati belit-o toti, va boicotez fanatic si obsesiv pe fiecare in parte, da? Prietenii stiu cu ce.
Ashea, deci, disclaimar. Asta din partea mea presupunere nefondata dar asa cred io':
Astia minte, ma. N-are cum. Tre' sa fie o tzara prosti sa si puna in aplicare faza. Deci nu se pune in practica faza. Deci care vreti sa dati cu frauda, da-ti ma ca merge. Si daca nu mere nu-i bai, mai incercam o data. Si inc-o data, si-nc-o data mai baieti, hop shasha shasha. He he.
Daca gagii astia minte, inseamna ca le e frica de frauda din cauza ca se poate si din cauza ca nu se agita prea tare sa verifice. Pfuai, deci e clar, da? Care vrei sa dai cu frauda, baga mare ca e oabla treaba.
Si asta cu dedicatie pentru nenea ala care se stie el, io si cu inca noo ne luam de mausi si dam cu votu' pentru el. Asa, ca ne e simpatic, si ca suntem oameni de calitate si nu vrem sa venim cu tata de mana. Ba, da sa nu ti-o iei in cap, ma. Si sa ne aduci aminte cand e treaba ca io uit. (mai erau si alte nominalizari, da' pentru faza cu kiwi, ma)
Bah, si acuma vorbind foarte serios, sa nu prind ca il pune dracu pe careva sa dea dupa fest cu blogu' meu ca il urmaresc mai rau ca caghebeu' da? Adica vre-unu picat mai din luna, aiurea la mine pe blog ca altfel...
(suspans)...
(sunete de tobe) ....
......
da, ma...
asa....
ala e....
prietenii stiu de ce maaaaaaaa
he he.
Ma belesc io cu inima stransa, sa nu cumva sa puna dracu' pe careva sa ma inscrie p'acolo ca l-am facut praf, io am antecedente, dau din taste mai rau ca din gura in trafic. Iarasi, prietenii stiu de ce.
Deci ma belesc si io ca omu curios la targu' de maimutze sa vaz care e faza. Nu ma prind. Da' am citit ceva. Nah si la un moment dat ma apuc sa vaz ce se intampla daca doamne fere iar ajung in gura targului, shamash pe el de targ, io am limuzina si primesc premiu la concursul de camioane, sau viceversa. Ma rog, aici sunt un pic fara noima, da' prietenii intelege. (he he)
Si fi atenta ce citeste ochiu' meu:
1. - daca blogul tau a fost inscris si nu doresti sa participi la concurs totusi, imi pare rau - decizia comunitatii este ca orice blog inscris sa participe indiferent de dorinta proprietarului.
Adica baaaaaa. Pai (io aia cu probleme, dilie, chestiiii, deranjata la mansarda) se hotaraste unu' sa faca espozitie de chiloti murdari si cica daca io nu vreau tot apare si ai mei acolo. He he. Da' ia mai ghiceste o data.
2. - ca sa votezi vei avea nevoie de o adresa de email valida unde vei primi un email de confirmare a votului tau. Incercarile de fraudare vor duce la descalificarea imediata a blogului pentru care se incearca frauda.
Deci suji ma. Pai ma boicotez singura ma daca nu vreau sa apar, da? Si mai a drac, il boicotez io pe ala, stiu io care. Ii boicotez pe toti ma. Deci bag acolo incercare de frauda pentru orice blog si ala tai tai si aleluia. Muhahahahhaa .. ma simt ca Dumnezeu, ma, numa varianta mai cu tzatze. Deci boicot, da? Sa dea dracu' sa ma scol cu fata la cearceaf intr-o zi ca ati belit-o toti, va boicotez fanatic si obsesiv pe fiecare in parte, da? Prietenii stiu cu ce.
Ashea, deci, disclaimar. Asta din partea mea presupunere nefondata dar asa cred io':
Astia minte, ma. N-are cum. Tre' sa fie o tzara prosti sa si puna in aplicare faza. Deci nu se pune in practica faza. Deci care vreti sa dati cu frauda, da-ti ma ca merge. Si daca nu mere nu-i bai, mai incercam o data. Si inc-o data, si-nc-o data mai baieti, hop shasha shasha. He he.
Daca gagii astia minte, inseamna ca le e frica de frauda din cauza ca se poate si din cauza ca nu se agita prea tare sa verifice. Pfuai, deci e clar, da? Care vrei sa dai cu frauda, baga mare ca e oabla treaba.
Si asta cu dedicatie pentru nenea ala care se stie el, io si cu inca noo ne luam de mausi si dam cu votu' pentru el. Asa, ca ne e simpatic, si ca suntem oameni de calitate si nu vrem sa venim cu tata de mana. Ba, da sa nu ti-o iei in cap, ma. Si sa ne aduci aminte cand e treaba ca io uit. (mai erau si alte nominalizari, da' pentru faza cu kiwi, ma)
Bah, si acuma vorbind foarte serios, sa nu prind ca il pune dracu pe careva sa dea dupa fest cu blogu' meu ca il urmaresc mai rau ca caghebeu' da? Adica vre-unu picat mai din luna, aiurea la mine pe blog ca altfel...
(suspans)...
(sunete de tobe) ....
......
da, ma...
asa....
ala e....
prietenii stiu de ce maaaaaaaa
he he.
Friday, 2 February 2007
f
Fir-ar mama lor.
Femeile.
Tot femeile.
Cand incepi sa le urasti si sa te urasti pe tine insuti apare cate una, te priveste, scormoneste in sufletul tau si iti arunca in fata ce ai tu mai ascuns.
Incepi atunci sa te urasti si mai mult si sa le iubesti pe ele, pe toate.
Iti aduci aminte cum te se spunea ca femeile sunt incapabile de filosofie, ca sunt pragmatice si reci si calculate.
Iti aduci aminte cum in sufletul tau nu erai de acord si te luptai cu setimentul de a renunta.
Iti aduci aminte cum si cand ai renuntat si de ce.
Femeile.
Intotdeauna cand crezi ca ai cazut vine cate una si te scoate de acolo.
Intotdeauna cand dai de un perete, vine cate una si iti aminteste ca trebuie uneori sa ocolesti un zid ca sa poti merge inainte.
Intotdeauna iti amintesc cat de frumos e la tine, undeva adanc.
Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt.
De asta iubesc eu femeile.
Si de cate ori am impresia ca le pot uri vine cate una si imi aminteste cat de frumoase sunt.
Femeile.
De asta le iubesc eu.
Oare nu toate femeile isi doresc un barbat care sa fie in stare sa fie femeie atunci cand trebuie.
Si eu, in toata harababura asta, unde ma situez, cand imi dau seama ca tanjesc dupa un suflet de femeie si ca dispretuiesc barbatii care pot fi asa.
Femeile.
In ele sta adevarul si in ele trebuie cautat.
Si eu imi promit iarasi ca cel putin o vreme n-am sa mai uit sa fiu femeie.
Femeile.
Tot femeile.
Cand incepi sa le urasti si sa te urasti pe tine insuti apare cate una, te priveste, scormoneste in sufletul tau si iti arunca in fata ce ai tu mai ascuns.
Incepi atunci sa te urasti si mai mult si sa le iubesti pe ele, pe toate.
Iti aduci aminte cum te se spunea ca femeile sunt incapabile de filosofie, ca sunt pragmatice si reci si calculate.
Iti aduci aminte cum in sufletul tau nu erai de acord si te luptai cu setimentul de a renunta.
Iti aduci aminte cum si cand ai renuntat si de ce.
Femeile.
Intotdeauna cand crezi ca ai cazut vine cate una si te scoate de acolo.
Intotdeauna cand dai de un perete, vine cate una si iti aminteste ca trebuie uneori sa ocolesti un zid ca sa poti merge inainte.
Intotdeauna iti amintesc cat de frumos e la tine, undeva adanc.
Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt.
De asta iubesc eu femeile.
Si de cate ori am impresia ca le pot uri vine cate una si imi aminteste cat de frumoase sunt.
Femeile.
De asta le iubesc eu.
Oare nu toate femeile isi doresc un barbat care sa fie in stare sa fie femeie atunci cand trebuie.
Si eu, in toata harababura asta, unde ma situez, cand imi dau seama ca tanjesc dupa un suflet de femeie si ca dispretuiesc barbatii care pot fi asa.
Femeile.
In ele sta adevarul si in ele trebuie cautat.
Si eu imi promit iarasi ca cel putin o vreme n-am sa mai uit sa fiu femeie.
Thursday, 1 February 2007
ratusca-broscuta
Cand ieram io mica de tot, imi ziceau ai mei povesti. Nu, m-am incurcat, imi puneau discuri cu povesti. N-aveam decat vo doo sute si le stiam pe de rost pe majoritatea. Chestia asta la nivel psihologic creca n-a dat prea bine. Ca dupe aia am inceput sa citesc, bai si citeam io ca disperata, devoram cartile una dupa alta. Le devoram pe bune ca dupa mine nu mai putea citi nimeni nimic, citeam io o carte si o aruncam.
Am fost un copil din'ala cu probleme. Antisociala. Ma adorau invatatoarele, profesoarele, colegii din clasele superioare, aia de o varsta cu mine nu ma prea suportau. Deci io am fost cam dili la mansarda. Ba si eram si urata. Serios. ziceau astia ce copil frumos, da ziceau din politete, ma daca tot e prost, macar frumos sa zicem ca e. Nah si pe atunci aveam io teoria cu ratusca cea urata. Ba, de cand l-am citit pe Andersen mi s-o luminat mie viata. Ma gandeam, io-te bah, sa vedeti voi ce lebada cresc.
Crescui tot rata. Nasol momentu'. Nah, si daca ai fata de tigaie, te gandesti, lasa bah ca oi fi inteligent. Ba, am descoperit io ca nu prea eram, bine nah, io vroiam geniu, dar nu fu sa fie. Dupe aia am zis, ma fac io artista. Am luat io artele la rand, nici acolo n-o mers asa cum as fi vrut io. Astia mari, a dracu, bai ce catel frumos ai desenat, ce talent, artista... o sula, catelu' ala era colegu' de banca .. da n-am zis nimic. M-am chinuit vo doo saptamani la o poezie, ba am bibilit-o rima chestii. Rahat. Nimic. La proza ce mai aveam succes pe la cenacle, picau mosii scribalisti in limba, ba, astia alta treaba n-au decat sa ma laude pentru orice cacat? Zau, le-am citit de vo cateva ori, mare branza nu e de ele.
Ma, ramasesem fara teorie, cresteam si tot cresteam, si tot mica, neagra si urata eram. Pfui, a drac fatalitate. Dupe aia am venit cu teoria lu fat frumos, ala care pupa broasca si se transforma in fat frumos, nu ma, era invers. Oricum, faza e ca venii, ma pupa, nimic. Rato-broasca 100%. Ma, deja imi faceam probleme, alo, io cand cresc, ma? Lebada, miss Univers, alea alea ... chestii
Unii se trezesc la realitate de mici. Bravo ma. Si mie imi spuneau profesoarele ca sunt precoca. (de unde am furat io termenu' asta? sigur nu e al meu ) Sula precocitate, ca in afara de anatomie io tot cu mintea de la gradinta am ramas. Nievar maind.
Intr-unul din episoadele de cautari ale identitatii (aia de lebada, ma, asta nu imi convine) imi aduc io aminte de o chestie haioasa de mi-o zisese o pretena. Fericiti cei saraci cu duhul caci a lor va fi imparatia cerurilor. Bingo ma! Nu numai tara ci si Dumnezeu te vrea prost. Bai si ma apuc io si studiez problema asta cu god si fi'su. Ba, carte mai haioasa decat biblia n-am citit ever, ma. Niciunde n-am hasit atatea prostii adunate la olalta, poate doar in discursurile lu' Vadim. Bai, deci, Diaconescu ar trebui sa dezbata biblia cu Zavoranca la oteve si ar rupe audienta, ma.
Mai intrebai si io pe cate unu altu, mai destepti, care e, ma faza cu gizas si ta'su. Ma si bag seama in prostia mea ca avui mai multe intrebari decat aia raspunsuri. Mai studiez io si alde alte religii, da asa, o tzara, ca nu tre' sa mananci tot oul ca sa vezi ca e stricat. (cu Balzac era faza, parca, nvm) Pfuai si am ajuns io la concluzia ca nu e ma, adica ciuciu zei, ma. Ba si ma apuca pe mine o oaresce tristete, ma gandeam ca tre sa fi destul de puternic si curajos sa poti accepta ca nu exista. Ba, da io, in lasitatea mea ordinara, tz, ceva era putred in Danemarca, vere.
Eniuei. Nu fu ma, nici raiu' de mine. Ma gandeam macar in afterlife sa le dau cu tifla la fraieri. Da' nu fu sa fie. Ma si acu' ceva vreme, am ajuns io la o concluzie dezastruoasa, pe care, pentru sanatatea mea mentala psihologul meu incearca sa mi-o scoata din cap. Ba, io sunt parte din multime, ma. Acolo un fraier ca toti fraierii. Stiu si io vo doo chestii cu care ma dau interesanta, mai stiu sa fac neste chestii bine. Da' in rest, nica special, ma. Nici deepthroat nu pot ca ii vomit aluia pe oo. Si cam in orice fac sunt mediocra. Ba chiar pot sa spun ca sunt o tzara sub linia de mijloc. Mediocru spre looser. Cat despre fatza, speri copii mici cu ea, ma.
Acu' alta belea. Ma, io ce fac. Zic, lasa ma e bine si asa, sau ma mai strofoc o tzara? Api la ce lene am in mine, da-o drac ma. Las ca e bine si asa. Ca daca eram v-un geniu, ce faceam, ma? Trebuia sa muncesc, sa las posteritatii chestii, sa fucking save the world. Free willy ma. Sau da-l drac pe willy. Traiesc miliarde de oameni sub linie si ma trezesc io sa fiu mai breaza. Asa ca inghit in sec, ma resemnez si imi accept soarta de mediocru. Aurea mediocritas, ma. Da' ar trebui sa gandesc ceva mai putin, ca ma mai pune dracu sa torn tampenii pe taste si umplu' spatiu virtual de cretinatati si se mai gasesc si unii care sa le citeasca. Vezi ma, daca eram barbat scriam si io am o sula de 17 centimetrii si terminam povestea. Da, asa ... ba si cate as mai scrie. Hoo, gata.
Am fost un copil din'ala cu probleme. Antisociala. Ma adorau invatatoarele, profesoarele, colegii din clasele superioare, aia de o varsta cu mine nu ma prea suportau. Deci io am fost cam dili la mansarda. Ba si eram si urata. Serios. ziceau astia ce copil frumos, da ziceau din politete, ma daca tot e prost, macar frumos sa zicem ca e. Nah si pe atunci aveam io teoria cu ratusca cea urata. Ba, de cand l-am citit pe Andersen mi s-o luminat mie viata. Ma gandeam, io-te bah, sa vedeti voi ce lebada cresc.
Crescui tot rata. Nasol momentu'. Nah, si daca ai fata de tigaie, te gandesti, lasa bah ca oi fi inteligent. Ba, am descoperit io ca nu prea eram, bine nah, io vroiam geniu, dar nu fu sa fie. Dupe aia am zis, ma fac io artista. Am luat io artele la rand, nici acolo n-o mers asa cum as fi vrut io. Astia mari, a dracu, bai ce catel frumos ai desenat, ce talent, artista... o sula, catelu' ala era colegu' de banca .. da n-am zis nimic. M-am chinuit vo doo saptamani la o poezie, ba am bibilit-o rima chestii. Rahat. Nimic. La proza ce mai aveam succes pe la cenacle, picau mosii scribalisti in limba, ba, astia alta treaba n-au decat sa ma laude pentru orice cacat? Zau, le-am citit de vo cateva ori, mare branza nu e de ele.
Ma, ramasesem fara teorie, cresteam si tot cresteam, si tot mica, neagra si urata eram. Pfui, a drac fatalitate. Dupe aia am venit cu teoria lu fat frumos, ala care pupa broasca si se transforma in fat frumos, nu ma, era invers. Oricum, faza e ca venii, ma pupa, nimic. Rato-broasca 100%. Ma, deja imi faceam probleme, alo, io cand cresc, ma? Lebada, miss Univers, alea alea ... chestii
Unii se trezesc la realitate de mici. Bravo ma. Si mie imi spuneau profesoarele ca sunt precoca. (de unde am furat io termenu' asta? sigur nu e al meu ) Sula precocitate, ca in afara de anatomie io tot cu mintea de la gradinta am ramas. Nievar maind.
Intr-unul din episoadele de cautari ale identitatii (aia de lebada, ma, asta nu imi convine) imi aduc io aminte de o chestie haioasa de mi-o zisese o pretena. Fericiti cei saraci cu duhul caci a lor va fi imparatia cerurilor. Bingo ma! Nu numai tara ci si Dumnezeu te vrea prost. Bai si ma apuc io si studiez problema asta cu god si fi'su. Ba, carte mai haioasa decat biblia n-am citit ever, ma. Niciunde n-am hasit atatea prostii adunate la olalta, poate doar in discursurile lu' Vadim. Bai, deci, Diaconescu ar trebui sa dezbata biblia cu Zavoranca la oteve si ar rupe audienta, ma.
Mai intrebai si io pe cate unu altu, mai destepti, care e, ma faza cu gizas si ta'su. Ma si bag seama in prostia mea ca avui mai multe intrebari decat aia raspunsuri. Mai studiez io si alde alte religii, da asa, o tzara, ca nu tre' sa mananci tot oul ca sa vezi ca e stricat. (cu Balzac era faza, parca, nvm) Pfuai si am ajuns io la concluzia ca nu e ma, adica ciuciu zei, ma. Ba si ma apuca pe mine o oaresce tristete, ma gandeam ca tre sa fi destul de puternic si curajos sa poti accepta ca nu exista. Ba, da io, in lasitatea mea ordinara, tz, ceva era putred in Danemarca, vere.
Eniuei. Nu fu ma, nici raiu' de mine. Ma gandeam macar in afterlife sa le dau cu tifla la fraieri. Da' nu fu sa fie. Ma si acu' ceva vreme, am ajuns io la o concluzie dezastruoasa, pe care, pentru sanatatea mea mentala psihologul meu incearca sa mi-o scoata din cap. Ba, io sunt parte din multime, ma. Acolo un fraier ca toti fraierii. Stiu si io vo doo chestii cu care ma dau interesanta, mai stiu sa fac neste chestii bine. Da' in rest, nica special, ma. Nici deepthroat nu pot ca ii vomit aluia pe oo. Si cam in orice fac sunt mediocra. Ba chiar pot sa spun ca sunt o tzara sub linia de mijloc. Mediocru spre looser. Cat despre fatza, speri copii mici cu ea, ma.
Acu' alta belea. Ma, io ce fac. Zic, lasa ma e bine si asa, sau ma mai strofoc o tzara? Api la ce lene am in mine, da-o drac ma. Las ca e bine si asa. Ca daca eram v-un geniu, ce faceam, ma? Trebuia sa muncesc, sa las posteritatii chestii, sa fucking save the world. Free willy ma. Sau da-l drac pe willy. Traiesc miliarde de oameni sub linie si ma trezesc io sa fiu mai breaza. Asa ca inghit in sec, ma resemnez si imi accept soarta de mediocru. Aurea mediocritas, ma. Da' ar trebui sa gandesc ceva mai putin, ca ma mai pune dracu sa torn tampenii pe taste si umplu' spatiu virtual de cretinatati si se mai gasesc si unii care sa le citeasca. Vezi ma, daca eram barbat scriam si io am o sula de 17 centimetrii si terminam povestea. Da, asa ... ba si cate as mai scrie. Hoo, gata.
in spatele aparentelor
Chestii lacrimogene. Warning.
Ma gandeam de mult ca imi lipseste una si chiar mi-ar fi placut sa o gasesc, nu aveam prea mari pretentii, putea sa aibe oricate defecte, stiam ca, daca va venii o voi putea iubi cu toate defectele, oricum ar fi, atata timp cat stiu ca e a mea.
Cautam, oarecum, timid, fara mari sperante pentru ca eu sunt mai ciudata si nu ma potrivesc cu oricine. Si intr-o zi, treceam aiurea prin centru. Cand am vazut-o. Statea pur si simplu acolo, mandra, asa cum mi-o inchipuiam eu in visele cele mai frumoase. Astepta parca, parca pe mine ma astepta, brusc n-am mai auzit nimic in jur. M-am indreptat spre ea, timida si indragostita, a fost dragoste la prima vedere, am admirat-o de la distanta, m-am apropiat apoi si i-am mangait pielea usor. Am simtit ca trebuie sa fie a mea. Mi se stransese sufletul, aveam fluturasi in stomac, inima imi batea mai tare.
Am stat o vreme langa ea, nu-mi puteam dezlipi privirile. Simteam ca trebuie sa o am si in acelasi timp stiam ca nu e de mine, e prea perfecta, simteam ca nu imi pot permite sa visez macar la ea. Am luat cartea de vizita fara nici o speranta ca voi folosi numarul acela de telefon vre-odata.
Si totusi, sunt o fiinta fericita, la un an dupa aceea am fost in sfarsit pregatita pentru ea. Am sunat, nu era in oras, am mai asteptat-o cateva luni. Si in sfarsit, cand a venit, a fost a mea. M-am dus, am luat-o acasa, pe drum am tinut-o strans in brate. Eram cel mai fericit copil din lume. Era a mea, a mea in sfarsit.
Acum suntem cele mai bune prietene, ne plimbam impreuna, o iau cu mine oriunde merg. Ea tzopaie zglobie pe drum si atrage intotdeauna atentia. Cand ne vad impreuna, toti isi intorc capetele, unii cu admiratie, altii cu invidie, altii cu dezaprobare. Ce-mi pasa mie de lume, e atat de frumos sa fii indragostit, si ea, cea mai frumoasa si cea mai perfecta, sa iti fie alaturi. Oricand se intoarce lumea cu susul in jos si da sa se prabuseasca, o iau in brate, imi lipesc coapsele strans in jurul ei, apoi o fac sa geama si sunt cea mai fericita fiinta de pe fata pamantului. Ea tremura usor sub mine, se muleaza pe formele mele si asteapta sa o fac sa zburde. Si eu n-o dezamagesc niciodata. Sunt cea mai fericita femeie de pe fata pamantului atunci cand o simt aproape. Si uneori imi vine sa spun: Captain GOD, two to beeam up, please.
Ma gandeam de mult ca imi lipseste una si chiar mi-ar fi placut sa o gasesc, nu aveam prea mari pretentii, putea sa aibe oricate defecte, stiam ca, daca va venii o voi putea iubi cu toate defectele, oricum ar fi, atata timp cat stiu ca e a mea.
Cautam, oarecum, timid, fara mari sperante pentru ca eu sunt mai ciudata si nu ma potrivesc cu oricine. Si intr-o zi, treceam aiurea prin centru. Cand am vazut-o. Statea pur si simplu acolo, mandra, asa cum mi-o inchipuiam eu in visele cele mai frumoase. Astepta parca, parca pe mine ma astepta, brusc n-am mai auzit nimic in jur. M-am indreptat spre ea, timida si indragostita, a fost dragoste la prima vedere, am admirat-o de la distanta, m-am apropiat apoi si i-am mangait pielea usor. Am simtit ca trebuie sa fie a mea. Mi se stransese sufletul, aveam fluturasi in stomac, inima imi batea mai tare.
Am stat o vreme langa ea, nu-mi puteam dezlipi privirile. Simteam ca trebuie sa o am si in acelasi timp stiam ca nu e de mine, e prea perfecta, simteam ca nu imi pot permite sa visez macar la ea. Am luat cartea de vizita fara nici o speranta ca voi folosi numarul acela de telefon vre-odata.
Si totusi, sunt o fiinta fericita, la un an dupa aceea am fost in sfarsit pregatita pentru ea. Am sunat, nu era in oras, am mai asteptat-o cateva luni. Si in sfarsit, cand a venit, a fost a mea. M-am dus, am luat-o acasa, pe drum am tinut-o strans in brate. Eram cel mai fericit copil din lume. Era a mea, a mea in sfarsit.
Acum suntem cele mai bune prietene, ne plimbam impreuna, o iau cu mine oriunde merg. Ea tzopaie zglobie pe drum si atrage intotdeauna atentia. Cand ne vad impreuna, toti isi intorc capetele, unii cu admiratie, altii cu invidie, altii cu dezaprobare. Ce-mi pasa mie de lume, e atat de frumos sa fii indragostit, si ea, cea mai frumoasa si cea mai perfecta, sa iti fie alaturi. Oricand se intoarce lumea cu susul in jos si da sa se prabuseasca, o iau in brate, imi lipesc coapsele strans in jurul ei, apoi o fac sa geama si sunt cea mai fericita fiinta de pe fata pamantului. Ea tremura usor sub mine, se muleaza pe formele mele si asteapta sa o fac sa zburde. Si eu n-o dezamagesc niciodata. Sunt cea mai fericita femeie de pe fata pamantului atunci cand o simt aproape. Si uneori imi vine sa spun: Captain GOD, two to beeam up, please.
Subscribe to:
Posts (Atom)
