tears in heaven

.... Corny exprimare ma, deja e cliseu. Azi a plouat p'aici, nu e bine, stiu eu de ce, da' mie imi place ploaia. Place cand ploua si se aude frumos, picaturile de ploaie in geam, aerul parca mai albastru. Te duce la o stare cuidat de lirica uneori si dai in patetisme, uite ma ca plange cerul.
....Mai devreme ma uitam pe fereastra, apusul era undeva dupa colt, mare pacat, as intoarce blocu' dar nu de tot :). Oricum galopau niste frumuseti de nori pe cer in jurul si desupra mea de imi venea sa ma cuibaresc cu pisicul in brate, eu in alte brate si sa tac, sa privesc. Uneori mai simt si eu nevoia sa tac impreuna cu cineva. Atunci cand ploua de ti se rupe sufletul, afara sunt norii colorati de apus si cerul plange peste oras.
....Pisicul, oarecum lezat ca afost deranjat din somn miauna ce miauna a protest, mieunat care se stinge intr-un tors lenes si cu personalitate, presarat de maraituri scurte si suparate ca sa vad ca ea e shefa si eu sunt cantitate neglijabila si sa stiu asta, nu cumva sa mi-o iau in cap. Ca ea sta ce sta da' numa cat vrea ea. Si data viitoare sa n-o mai deranjez. Scarba, parca nu as stii cat de rasfatata e si cat de incantata e ca sta la mine in brate.
....Pisicul meu, aici de fata, e cea mai draga faptura mie pe lumea asta. O rasfatata si jumatate, o scarba ancestrala, o personalitate cat a mea de mare si uite-o cum se topeste la mine in brate dupa cateva mangaieri, si toarceeee, mama ce toarce. Ma umple de duiosie de fiecare data cand e langa mine.
....Mai putin cand face vre-o prostie si o ia peste botic. La modul figurat, ca altfel e de ajuns sa marai si sa ma scol de unde stau ca a disparut mai rau ca la David Copperfield. Pisicile sunt ca si copii, ma, daca ii respecti n-o sa faca tot ce vrei tu dar vor fi cele mai dragalase finnte cu prostioare cu tot. Si la pisici cel putin, merita.
....Deci v-o prezint pe stapana casei mele, doamna pisica, tiranul absolut, sufletelul meu mic si drag, fetita mea. Era o anectoda interesanta undeva, nu mai stiu unde, nu mai stiu cine, care spunea ca omul e un animal idiot. Care construieste unelte, unelte de facut unelte, din ce in ce mai complicate si mai sofisticate pentru a ne satisface nevoile de foame, sete, dragoste. Pe cand pisicul a gasit unealta perfecta, omul, cu care isi satisface toate nevoile.
....Si uneori, in perfidia lor, in nonsalanta si nepasarea lor, ne lasa pe noi sa credem ca suntem stapanii lor si ca ele, nu noi sunt de fapt animalutele nostre de companie. Ei bine, nu zicea rau cine zicea. O viata de pisic mi-as dori si eu uneori, sui uneori chiar si traiesc o viata de pisic. De exemplu acuma cand am atat de lucru si eu stau si admir cerul, si ma dau pe net aiurea intr-un delicios hedonism.
....Si azi mi-e draga lumea, cu toate ale ei, si bune si rele, si e bine sa fie asa. Si sa nu se schimbe niciodata. Si oamenii, azi e o zi in care ii iubesc pe toti. Fara motiv, fara vre-o ocazie, doar asa, ca ploua afara si a apus si soarele si eu am mai aflat o data cat de senina si draga si buna si frumoasa e viata mea.
....Si azi, daca as putea sa aleg, as alege sa fie la fel a tuturor. Sa fie frumosi, dar nu cuminti, sa fie oameni, sa stie sa zboare si fara aripi, si sa stie cum sa planga si sa fie tristi cand trebuie sa planga si sa fie tristi. Si sa aiba toti pe cine sa tina in brate sau cine sa ii tina in brate, sau macar un pisic, cel mai frumos pisic din lume. Si sa stie sa iubeasca si sa se iubeasca, si sa cante, si sa taca si sa traiasca, si sa moara.